mai atractive in statele din jur.

La inceputul anului 2008, compania de stat din Norvegia, Statkraft, care are activitati in productia de energie electrica, in special din surse hidro, si-a deschis un birou in Romania imediat dupa ce a obtinut licenta de furnizare de electricitate. Planurile majore ale Statkraft pentru tara noastra sunt investitii in capacitati de generare a electricitatii fie prin proiecte greenfield, fie brownfield, a declarat pentru „Financiarul” Terje Martin Sletten, directorul general al Statkraft Romania. „Suntem interesati de unitati de productie  mai mari de 40-50 MW. Microhidrocentralele pe care Hidroelectrica le va scoate la vanzare nu reprezinta un interes pentru noi, pentru ca vrem active mari”, a spus Sletten. In acest sens, compania Statkraft spera ca Hidroelectrica va privatiza hidrocentrale mai mari. Costurile constructiei unei hidrocentrale de la zero ajung cam la 1,5 milioane de euro pe MW. Pretul curentului produs din surse hidro este cel mai ieftin de pe piata.

Interes pentru Tarnita-Lapustesti


In conditiile in care aceasta oportunitate nu se va ivi, Statkraft intentioneaza sa participe la retehnologizarea hidrocentralelor existente sau sa construiasca grupuri noi de productie. „Prin implicarea in aceste proiecte, Statkraft poate beneficia de energie de la Hidroelectrica sau intelegerile se pot materializa si printr-un pachet de actiuni la o societate mixta. Dar aceste aspecte se vor stabili in urma negocierilor”, a declarat Nicolae Pintilie, director comercial al Statkraft Romania. In acest sens, norvegienii vor sa participe la constructia hidrocentralei de la Tarnita-Lapustesti de 1.000 MW, a carei investitie se ridica la peste un miliard de euro, unitate de productie care va avea rolul de echilibrare a  sistemului energetic national, in contextul punerii in functiune a reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda in 2014-2015.

Investitii cat se poate


Chiar daca interesul major il reprezinta energia hidro, Statkraft vrea sa investeasca si intr-o centrala de gaze de 400 MW sau in centrale solare. Deocamdata, aceste proiecte sunt in stadiul de analiza. Sletten a spus ca firma pe care o reprezinta nu are un buget de investitii doar pentru Romania, ci si pentru regiunea Europei de Sud-Est, iar Statkraft va investi acolo unde apar oportunitatile de afaceri. Din acest punct de vedere, Romania se bate pentru banii norvegienilor cu Bulgaria, Albania si Serbia, state unde Statkraft si-a deschis birouri cam in aceeasi perioada cu cel de aici. Anul trecut, reprezentantul Statkraft in Germania, Stefan-Jorg Gobel, a declarat ca interesul norvegienilor pentru Romania se explica prin faptul ca piata energetica de la noi este mult mai buna decat in alte parti, in special din prisma numarului mai mare de clienti si datorita preturilor medii ale energiei electrice.

Piedici


Aflati de un an de zile in Romania, norvegienii de la Statkraft au intampinat dificultati in gasirea unor parteneri de discutie cu autoritatile romane, dar si din cauza unei legislatii din domeniul energetic mult mai stufoase decat in alte state. Oficialii companiei sustin ca reprezentantii statului au fost mai tot timpul prinsi cu campania electorala in 2008 si ca asteapta acum limpezirea apelor dupa toate schimbarile politice, atat la nivel guvernamental, cat si la nivelul autoritatilor de reglementare sau al companiilor de stat.

Businessul


Compania Statkraft deruleaza afaceri de peste 2,2 miliarde euro si inregistreaza un profit net anual de aproape un miliard de euro. In afara de Norvegia, unde detine 141 de hidrocentrale, trei parcuri eoliene si o centrala pe gaz, Statkraft este prezenta in Suedia cu 19 hidrocentrale, in Finlanda cu patru astfel de unitati, in Germania cu doua centrale pe gaz, iar sub Marea Baltica a amplasat un cablu de transport electricitate.