Tehnica ganglionului santinelă pentru depistarea stării generale a ganglionilor axilari în cazul femeilor diagnosticate cu cancer la sân în faze incipiente a fost folosită recent, în premieră în medicina privată din România.


Potrivit unui comunicat transmis joi presei de MedLife, prin folosirea tehnicii ganglionului santinelă multe dintre aceste femei pot evita limfadenectomia axilară (extirparea completă a ganglionilor axilari), o procedură invazivă care uneori poate fi urmată de complicaţii ale funcţionalităţii membrului superior. Conceptul de ganglion santinelă se bazează pe teoria de diseminare secvenţială a celulelor tumorale pe cale limfatică.

Atunci când apare această diseminare, invazia se produce iniţial în primul ganglion care drenează limfa de la nivelul tumorii. Acest ganglion a fost denumit ganglion santinelă şi are rolul de a indica prezenţa sau absenţa metastazelor în ganglionii regionali. Tehnica ganglionului santinelă foloseşte trasori radioactivi sau/ şi coloranţi vitali care se injectează în jurul tumorii, apoi se efectuează o limfoscintigrafie, la intervale prestabilite, astfel încât să se poată identifica regiunea ganglionară în care drenează limfa.

După injectarea trasorului, intervenţia poate fi făcută la 6 ore, 12 ore sau 24 ore, astfel încât să existe timp suficient de migrare a trasorului spre ganglionul santinelă. Identificarea intraoperatorie a ganglionului santinelă se face cu ajutorul unui 'gamma finder' (detector portabil intraoperator de radiaţii gamma - model GAMMA/ PET-PROBE SYSTEM, First Sensor, Germania). Acesta va fi extras şi trimis laboratorului de anatomie patologică. Dacă acest ganglion nu este invadat tumoral, nu va fi necesară limfadenectomia regională completă, concluzie la care s-a ajuns după numeroase studii. Dacă însă ganglionul este invadat, restul ganglionilor limfatici pot fi şi aceştia afectaţi şi se va impune o limfadenectomie regională completă.

Studii recente au arătat că doar 20 - 30% din cazurile cu cancer mamar prezintă diseminare neoplazică ganglionară, aşadar 70 - 80% din cazuri prezintă ganglioni axilari sănătoşi, iar limfadenectomia axilară este inutilă. Reacţiile adverse după limfadenectomia regională sunt severe: edem limfatic, serom axilar, durere cronică persistentă, tulburări de sensibilitate, unele dintre acestea manifestându-se toată viaţa, altele imposibil de 'ascuns' şi suportat.