In conditiile crizei financiare, parte­ne­riatele Romaniei cu Turcia ar putea relansa economia roma­neas­ca. Im­plementarea proiectului TOKI si in tara noastra sau businessul cu ener­gie ar putea fi, in acest sens, doua coordonate importante din punct de vedere economic. Aceste posibile strategii si parteneriate bilaterale, dar si activitatea celor peste 12.000 de societati cu capital turcesc in tara noastra au fost prezentate pentru „Fin.ro” de Tamer Atalay, prese­dintele Camerei de Comert si Industrie Romania-Turcia.

„Fin.ro”: Cum caracterizati relatiile bilaterale dintre Romania si Turcia?

Tamer Atalay: In ultimii 20 de ani, relatiile dintre cele doua tari au inre­gistrat progrese notabile, iar pentru noi, dintre tarile balcanice, Romania ocupa pri­mul loc in ceea ce priveste dezvol­ta­rea realtiilor politico-economice bilate­rale. In acest sens, chezasie sta si pre­zenta a peste 12.000 de firme cu ca­pi­tal turcesc in Romania, acest numar fiind cel mai ridicat in raport cu restul tarilor balcanice si care are o valoare a ca­pitalului social subscris de 526,87 mili­oane de dolari. 

Cum a afectat criza financiara activitatea acestor firme?

Din datele pe care le detin, de la ince­putul crizei financiare si pana in pre­zent, din cele 12.000 de firme, 2.000 si-au suspendat activitatea in asteptarea re­dresarii climatului economic. In intalni­rile pe care le-am avut cu oamenii de afaceri turci prezenti pe piata roma­neasca, acestia isi manifesta, intr-un fel, bucuria ca sunt aici si nu in tari precum Grecia, Italia sau Spania. Sunt tari in care declinul economic si-a pus foarte mult amprenta. De altfel, ne pastram speranta ca Romania va avea un trend pozitiv din punct de vedere economic, in special.

Aveti un raport al schimburilor comerciale dintre cele doua tari?

Un ultim raport arata ca la 31.12.2010 valoarea schimburilor comerciale roma­no-turce a fost de 4.284,35 milioane de euro, din care export 2.563,46 mil. euro si import 1.720,89 mil. euro. De ase­menea, volumul schimburilor bilaterale a avut o evolutie pozitiva, in crestere cu 147% fata de aceeasi perioada din 2009, exportul crescand cu 176,8%, iar impor­tul, cu 117,85%. In ceea ce priveste anul 2.011, in primele cinci luni valoarea schim­­burilor comerciale a fost de 1.962,79 mil. euro (2,7 mld. dolari) din care ex­port 1.192,82 mil. euro (1,64 mld. dolari) si import 769,97 mil. euro (1,06 mld. dolari), soldul balantei comerciale fiind favorabil Romaniei, cu 422,86 mil. euro.


Amnistia fiscala, strategia de iesire din criza


La ce cota au ajuns investitiile turcesti in Romania?

Nu va pot da o cifra exacta in acest moment. Probabil ca sunt investitii de cateva sute de milioane de euro, dar, ca reper, anul 2008 este considerat unul de varf, cand investitiile turcesti in Roma­nia au totalizat aproximativ 68 de milioane de euro.

Colateral, cate locuri de munca au generat aceste investitii?

Numai daca luam in calcul com­pa­niile de calibru, precum Komba­ssan Holding, prezenta la Barlad, Azo­mu­res din Tg.-Mures sau Prolemn, dis­cu­­tam des­pre cateva mii de angajati. Dar, mai mult, aceste companii aduc anual mili­oa­ne de euro la bugetul statului roman prin taxele si impozitele pe care le platesc.

Ce inseamna pentru Turcia declinul Spaniei, Italiei sau Greciei?

Din fericire putem spune ca Turcia, nefiind un membru cu drepturi depline al comunitatii europene, are avantajul ca nu este dependenta de situatia actuala din Europa. Mai exact, avem marele avan­taj ca in perioada de criza econo­mica sa putem lua decizii independente la nivel guvernamental. Spre exemplu, Turcia a decis, printr-un act normativ, sa declare amnistie fiscala, iar efectul acestei legi a facut ca tot capitalul turcesc din strainatate sa fie ,,repatriat”, la o rata a impozitului de 2%. Astfel am ajuns la o infuzie de capital de miliarde de euro. Totul printr-o singura lege.

Dar Turcia cum a traversat criza economica?

Pe de o parte, prin decizia pe care am amintit-o, dar si printr-un amplu proiect dedicat constructiilor, care a mentinut echilibrul economic si, totodata, a dez­voltat o dinamica spectaculoasa.


Apartamente la 28.000 de euro


Este un proiect secret?

Cu siguranta nu. Este vorba despre proiectul social TOKI, similar ca denu­mire proiectului social ANL din Roma­nia, care este practic substituit in totalitate Cabinetului prim-ministrului din Turcia Recep Tayyip Erdogan. Prin TOKI, coordonat prin legi speciale, elaborate strict pentru dezvoltarea sa, Turcia a reusit sa construiasca in ultimii opt ani peste 500.000 de locuinte sociale. Aceasta locomotiva, TOKI, a tras dupa ea alte 72 de sectoare din economie si, in acest fel, s-a reusit o infuzie de capital de cateva miliarde de euro.

S-au vandut acele locuinte si la ce pret?

In totalitate. Ganditi-va doar ca pen­tru o locuinta de 70 de metri patrati, la cheie, pretul de vanzare a fost de doar 28.000 de euro, cu avans 2.000 de euro si cu o rata lunara de 99 de euro. Pe de alta parte, prin TOKI s-au construit multe scoli, gradinite, parcuri, spitale, dar si ma­rele stadion Arena, la un pret extrem de redus si intr-un timp foarte scurt, apro­ximativ 12 luni. Mai mult, foarte multe tari europene, dar si altele din Asia sau Africa au aplicat pentru cumpa­rarea know how-ului de la statul turc. Pe de alta parte, acest proiect a dat o forta si guvernului turc, alegerea in fruntea tarii pentru a treia oara a acestei echipe guvernamentale fiind fara echivoc si strans legata de rezultatele TOKI.

Romania s-a aratat interesata de cumpararea know how-ului TOKI?

In acest moment, Camera de Comert si Industrie Romano-Turca (CCIRT) are in vedere si chiar exista un plan pe lista de lucru legat de acest subiect.

Mai pre­cis, urmeaza ca in luna august sa pre­zen­tam autoritatilor romane proiectul TOKI si caracterele sale sustenabile din punct de vedere economic, dar si raportate la importanta sociala. Cred ca 1.200-1.400 euro/mp pentru o locuinta in Romania nu este un pret real, asa cum este listat pe piata imobiliara romaneasca astazi.

Cum credeti ca va reactiona partea romana?

Consider ca TOKI va fi primit cu bra­tele deschise atat de societatea civila, cat si de autoritatile statului roman. Dar pentru ca acest proiect sa aiba succes in Romania este imperios necesara simpli­fi­carea legislativa, cel putin in ceea ce priveste eliminarea birocratiei. La nivel guvernamental vor trebui luate anumite masuri in acest sens, iar efectul se va vedea atat in ceea ce priveste metodo­logia de lucru, cat si in diminuarea timpului de executie, care va veni cu siguranta in sprijinul tuturor factorilor implicati si, in special, al beneficiarului final, cumparatorul.

Ar putea fi implementat TOKI in Romania, in contextul in care proiectul ANL functioneaza la cota de avarie?

Este total diferit de proiectul ANL. Cred ca va fi implementat foarte repede pentru ca TOKI nu va construi doar locuinte sociale, ci, asa cum am mai spus, si alte spatii dedicate populatiei. Constructiile TOKI se vor finaliza foarte rapid, pentru ca odata cu accesarea know how-ului se vor aduce aici si tehno­logii moderne de lucru. Foarte impor­tant este insa faptul ca se vor deschide noi porti pentru forta de munca, iar milioane de romani vor fi angrenati in proiect, beneficiind astfel de un job sigur. Ganditi-va ce ar insemna pentru romani un apartament la un pret de 28.000 de euro...


Transferul kilowatilor prin Bulgaria nu s-a parafat


Cati bani sunt necesari pentru a demara acest proiect si cine va fi beneficiarul, dar si dezvoltatorul proiectului?

Dezvoltatorul va fi statul roman, cons­tructorii vor fi desemnati prin licita­tii publice, iar  principalul beneficiar va fi populatia tarii. 

In ceea ce priveste plaja investitio­nala, pentru demararea acestui amplu proiect este necesara suma de 500 de milioane de euro, apoi programul se autofinanteaza. Cel putin cam acestea au fost conditiile in care s-a inceput proiec­tul TOKI in Turcia si numai anul trecut a adus un castig de 2 miliarde de euro.

Ce alte parteneriate si proiecte mai aveti in vedere sa derulati cu Romania?

In contextul actual, ne dorim foarte mult sa incheiem un parteneriat axat pe transferul de energie. Romania doreste acest lucru, doar ca, daca initial se stabilise acest transfer prin Bulgaria, nu s-a cazut de acord la nivel guverna­mental cu partea bulgara, iar astazi se analizeaza posibilitatea transferului prin intermediul unui cablu pe sub Marea Neagra. Practic, Romania vrea sa ne vanda energie, Turcia doreste aceasta achizitie, pentru a vinde mai departe tarilor sale vecine. Daca se va incheia acest parteneriat, Romania va avea foarte mult de castigat din punct de vedere economic.