UCM Resita este o companie infiintata in urma cu mai bine de 200 de ani, care a pornit de la imperiul austro-ungar si a ajuns acum in mainile unor investitori rusi.
Aurel Chebutiu, presedintele grupului de firme UCM Resita, spune ca firma incearca sa castige mai multe piete la nivel mondial, dar si sa dezvolte diverse proiecte pe cele 100 de hectare intravilane detinute de companie in Resita.

„Financiarul”: Cum au mers afacerile UCM Resita in acest an si care este tinta in privinta cifrei de afaceri pentru acest an?

Aurel Chebutiu: Anul acesta este pentru grupul de companii UCM un an de inflexiune in care o serie de proiecte ample, cu impact major asupra viitorului companiei fanion a grupului, au scadenta in 2008.

Pentru 2008 estimam o crestere cu 25% a veniturilor comparativ cu 2007, pana in jurul a 50 de milioane de euro, cifra de afaceri urmand sa se situeze in apropierea valorii de 45 de milioane de euro. In acelasi timp, cifra de afaceri totala, la nivelul grupului UCM, excluzand tranzactiile bilaterale, va fi de trei ori mai mare comparativ cu 2003, anul dinaintea privatizarii companiei.

Din punct de vedere financiar, „caram inca in spinare” aproximativ 22 de milioane de euro, restul unui debit sufocant, de aproximativ 27,5 milioane de euro, rezultat din datoriile acumulate la bugetele local si al statului in perioada administrarii de catre AVAS a companiei. Este o parte din „pretul” privatizarii, considerat, in mod aberant, ca fiind „ajutor de stat”, motiv pentru care „dobanda” calculata anual pentru aceasta suma este de 36,5%, pe de o parte, iar, pe de alta parte, UCM Resita nu are nicio posibilitate de a accesa fonduri structurale pentru proiecte de investitii. De aceea, obtinerea in 2008 a unui credit bancar pe termen lung, cu o dobanda acceptabila, pentru refinantarea acestor debite este esentiala.

Obiectivul operational imperativ in 2008 este reducerea ponderii pietei interne in cifra de afaceri a companiei prin deschiderea ofertei comerciale la nivel mondial.

UCM Resita functioneaza fara intrerupere de la fondarea sa, la 3 iulie 1771, si a reprezentat principalul furnizor de elemente pentru infrastructura transportului din tarile aflate sub influenta austro-ungara, iar, mai apoi, punctul de plecare al industriilor metalugica si de masini grele din Romania. In cadrul sistemului economic centralizat, integrat si izolat in acelasi timp, UCM a devenit in ultimii ani un furnizor captiv pentru hidroenergetica romaneasca, sector ce prezinta nu numai un risc major, dar si o pierdere de competenta si competitivitate.

Investitii de 40 de milioane

Cum arata planul de investititii din acest an si care sunt domeniile spre care va veti indrepta cu precadere?
Planul de investitii stabilit in 2004 se ridica la 40 de milioane de euro si vizeaza formarea si perfectionarea resursei umane, dezvoltarea tehnica si tehnologica si conformarea la cerintele de mediu.

In privinta formarii si perfectionarii fortei de munca, ne confruntam cu lipsa suportului politic la nivelul invatamantului de baza, scaderea interesului tinerei generatii pentru calificarile industriale si emigratia. Toate aceste aspecte conduc in final la pierderea competitivitatii noastre, dar si a economiei nationale.

Conformarea la cerintele de mediu este o conditie „sine qua non” pentru continuitatea activitatii oricarei entitati economice. Pentru UCM Resita, mostenitoare a 237 de ani de poluare si de efecte ale acesteia, acest subiect este unul extrem de delicat. Pe langa faptul ca banii investiti in acest scop nu se regasesc in cresterea productivitatii, ci reprezinta doar un drept la existenta, ei nu pot fi nici atrasi din surse nerambursabile sau cu costuri minime datorita statutului de companie „ajutata de stat” la momentul privatizarii. Cred ca Romania are nevoie de o decizie politica urgenta in acest sens daca dorim sa ne salvam, sa pastram si sa dezvoltam putinele valori patrimoniale si strategice industriale care ne-au mai ramas.

Ce oferte de cumparare a mai facut actionarul majoritar al UCM in piata si daca intentionati sa va extindeti si catre alte domenii de business?
Astazi functioneaza pe platformele UCM unitati productive din domeniul hidroenergetic, siderurgic, fabricarea de lagare cu alunecare, structuri si confectii metalice sudate, modele si produse din lemn, fluide industriale, dar si agenti economici prestatori de servicii de cercetare si proiectare constructive si tehnologice, energetice, design organizational si IT, contabilitate si salarizare, recrutare, evaluare si dezvoltare resurse umane, paza si securitate, imagine si promovare. Intentionam sa dezvoltam si alte parteneriate in vederea optimizarii gradului de utilizare a patrimoniului.

Cum va influenta afacerile UCM Resita aparitia unui alt mare combinat siderurgic in Romania, Voestalpine, la Constanta?
Actionam in domenii diferite, deci nu vom fi concurenti. Din contra, in cazul in care semifabricatele lor se potrivesc specificului nostru, vom fi cu siguranta interesati de un furnizor alternativ de o asemenea talie.

Guvernul e prea optimist

Cum vedeti previziunile economice inaintate de Guvern: sunt prea optimiste, prea pesimiste, sunt realiste?
Anul acesta, Romania se afla in zodia Electoralului si este adesea recomandata purtarea ochelarilor de protectie impotriva eclipselor de informatie reala. Eu nu fac politica, dar prin ochelarii mei vad inca mult potential asociat cu management haotic si oportunism. Si mai vad o structura conjuncturala si nesanatoasa a cresterii economice, veniturile din servicii surclasandu-le pe cele din productie. Iar, daca as spune ca previziunile economice se bazeaza prea mult pe speculatii, as risca sa devin eu insumi speculativ.

Aceste previziuni se pliaza pe ceea ce vedeti ca se intampla in mediul de business?

Cu un dirijor bun, putem spera chiar la o orchestra. Ne lipsesc strategiile sustenabile, durabile si, apoi, puterea, angajamentul de a le urma. Atunci cand pleci de foarte jos, nu ai alta sansa decat sa cresti. Important este sa nu ajungi sa cresti numai din lipsa de sansa, ci si voluntar, din valoare adaugata sanatos unei marfi care alimenteaza progresul. Trebuie sa ne intoarcem privirea si sa ne concentram eforturile si banii spre valori fundamentale. Eu le rezum, fara a le considera absolute, la 4 C: cultura, competenta, calitate, celeritate.

Cat de dificil e sa faci afaceri cu Guvernul si daca mediul de business din Romania este puternic atasat de factorul politic?

Economia nationala isi datoreaza rezultatele cadrului pus la dispozitie de un sistem politic format intr-o democratie tanara, in care autodidacti se amesteca cu sfatul batranilor, neoprofesionisti fara experienta practica si consultanti scumpi. In aceasta bajbaiala generala, politicul face pe „arbitrul jucator”. Asta inseamna ca, de multe ori, un caiet de sarcini poate sa aiba mai multe intelesuri. Situatia de astazi, in care politicieni cu referinte indoielnice, sumare sau pur si simplu neadecvate proclama solutii economice mandatorii, mi se pare de neacceptat. Totusi, nu sunt adeptul dominantei economicului asupra politicului. Cred intr-un fel de „capitalism reglementat”, care sa ofere societatii mai multe garantii si echilibru. Criza economico-financiara de astazi confirma nevoia unei schimbari majore.

Proiecte pe 100 de hectare

Daca ati avea posibilitatea, ce taxe si impozite centrale sau locale ati desfiinta, pur si simplu? Si de ce?
Nu sunt un specialist in taxare si fiscalitate, sunt doar „beneficiarul” acestor „produse”, adica le platesc si le simt povara. Nu pot sa uit o vorba a tatalui meu, care spunea ca, „in loc sa asteptam ca vitelul sa ajunga vaca, noi ne apucam sa-l mulgem”. Eu am adaugat: dimineata, la pranz si seara. Cred ca ar trebui sa taxam mai putin „viteii” si mai mult „vacile”. Cred ca ar trebui sa fim mai ingeniosi in a combina modalitati de stimulare a investitiilor strategice cu taxarea progresiva a excedentului rezultat din activitatea economica.

In contextul experientei mele la UCM Resita as transforma taxele locale patrimoniale in fonduri de investitii pentru conformarea la cerintele de mediu, as reduce fiscalitatea la nivelul salariului brut in favoarea cresterii salariului net al angajatului si as dirija o parte din taxele si impozitele platite de angajator in raport cu fondul de salarii catre cheltuieli si investitii pentru formarea personalului. Cu ce as suplini pierderile imediate de venituri la bugetele local si al statului? Cu credite pe termen lung.

Intentionati sa vindeti o parte din terenurile detinute de UCM Resita, prin relocarea productiei sau prin concentrarea acesteia?
Da, vrem sa vindem o parte din acestea. Pe platformele UCM Resita lucrau in 1989 aproape 15.000 de oameni. Astazi, suntem 4.000 si vrem sa continuam sa facem industrie. Detinem insa prea multe imobile. Avem 100 de hectare in intravilanul Resitei, teren si cladiri care costa, pe de o parte, si limiteaza posibilitatea orasului de a se extinde, pe de alta parte. Vom vinde si vom dezvolta, singuri sau in asociere, proiecte care sa maximizeze valoarea activelor noastre.