Mai avem o singura fabrica de celuloza, Somesul Dej, si una de semiceluloza - Celrom din Drobeta Turnu-Severin.

In ultimele zile, Somesul a anuntat ca, in luna decembrie, va renunta la fabricarea celulozei si va concedia angajatii implicati in aceasta activitate. Nu exista perspective de imbunatatire a situatiei pe acest sector, sustin reprezentanti ai industriei de profil.

Din 1989 si pana in prezent, s-au inchis treptat aproape toate fabricile de celuloza. Daca pe vremea lui Ceausescu Romania avea o capacitate de productie a celulozei de un milion de tone, utilizata in proportie de 70%, „in 2007 s-au produs doar 170.000 de tone de celuloza”, a declarat presedintele Patronatului Industriei de celuloza si hartie (ROMPAP), Constantin Chiriac. Inca de la inceputul anilor ’90 s-au inchis fabricile de fibre artificiale (celofibre tip lana si tip bumbac), iar acestora le-au urmat, etapizat, alte fabrici. S-a oprit apoi productia de celuloza din paie si stuf la unitatile din Calarasi si Palas Constanta. Treptat, au renuntat sa produca fabricile de la Braila, Zarnesti si, aproape total, Letea. Anul trecut au renuntat la productie Ambro Suceava si fabrica de celuloza din Braila. Celuloza pura mai face deocamdata doar Somesul Dej, iar semiceluloza, Celrom, din Drobeta Turnu-Severin. Ambele au probleme, iar Somesul Dej a anuntat deja ca stopeaza productia. Firma este in imposibilitatea de a mai plati energia electrica si de a-si continua activitatea si a trimis angajatii acasa.

Singurul producator

Producatorul de hartie de ambalat Somes Dej va renunta, in luna decembrie, la fabricarea celulozei si va concedia angajatii implicati in aceasta activitate. „Consiliul de Administratie decide oprirea activitatii de fabricare a celulozei, incepand cu data de 2.12.2008, si concedierea colectiva a salariatilor implicati in activitatea de fabricare a celulozei”, se arata intr-un comunicat al companiei transmis Bursei de Valori Bucuresti. Cat priveste fabrica de semiceluloza si hartie Celrom din Drobeta Turnu-Severin, aceasta asteapta ajutor de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului pentru a putea continua activitatea. In ianuarie, AVAS a scos din administrare speciala 22 de societati din portofoliu, printre care si Celrom, pentru a permite inceperea sau finalizarea privatizarii acestora.

Cauzele esecului

Merita scos in evidenta faptul ca pentru a fi eficienta, o fabrica de celuloza trebuie sa produca la capacitati de peste de 300.000 de tone. La noi in tara insa erau fabrici de profil multe si mici, avand capacitati de sub 100.000 de tone fiecare. S-a ajuns ca in 2006 sa mai functioneze doar cinci fabrici, cu un total de 365.000 de tone productie celuloza. Fabricarea celulozei este peste tot energointensiva si poluatoare. Investitiile in tehnologie sunt foarte mari si, de multe ori, peste posibilitatile financiare ale producatorilor. Deocamdata, nicio societate producatoare de celuloza nu se incadreaza in limitele de poluare stabilite de UE. Astfel ca a fost incheiat un acord cu Uniunea Europeana pentru ca fiecare producator sa investeasca in reducerea poluarii pana in 2014, dupa profilul si capacitatea de productie a fiecaruia in parte. Acesta a fost doar unul dintre motivele pentru care Suceava a renuntat la producerea celulozei, dupa ce a fost principalul concurent al fabricii din Dej, cel putin pe partea de achizitie a lemnului. Al doilea aspect important este acela ca materiile prime, precum energia electrica, gazul metan si lemnul, necesare fabricilor, sunt tot mai scumpe, iar consumul energetic pe unitatea de produs este prohibitiv.

Consecinte - importul sau trecerea pe maculatura

Tot ce inseamna consum de celuloza papetara (lemn de foioase, cum se facea la Braila) se va aduce din import, tarile nordice fiind cele mai mari producatoare de celuloza (Suedia, Norvegia, Canada). A doua implicatie este aceea ca s-a oprit productia de hartie pentru carton ondulat. „Nu vad nicio perspectiva pentru productia de celuloza in Romania, avand in vedere, pe de-o parte, capacitatile reduse de productie care o fac nerentabila, iar pe de alta parte, materia prima si utilitatile scumpe”, a declarat presedintele ROMPAP.

Tendinta actuala este ca ponderea maculaturii sa creasca si sa se reduca celuloza si pasta mecanica. In trecut, hartia se fabrica din celuloza si pasta mecanica. La momentul actual, hartia de ziar are in compozitie peste 50% maculatura si tendinta este de a se utiliza cat mai multa maculatura.

Singura care produce hartie de ziar este Letea Bacau. Fabrica are o capacitate de 100.000 de tone, dar foloseste doar jumatate din aceasta. Letea a oprit aproape total productia de celuloza, crescand procentajul de maculatura din hartia obtinuta, fiind astfel mai competitiva pe piata. Letea ia maculatura de la Dej si din import. Deocamdata, Germania exporta patru milioane de tone de maculatura pe an, iar noi nu exportam aproape deloc si, in plus, importam foarte putin. In privinta consumului de maculatura exista doi indici: rata de colectare, unde suntem la 38% din media de colectare din UE (rata este calculata ca raport dintre cat iese pe piata si cat se colecteaza) si rata de utilizare. Fabricile din Romania produc hartie din peste 70% din maculatura si doar 30% din celuloza. Hartiile se fac din maculatura recuperata, pentru ca poluarea este de trei-patru ori mai redusa decat in cazul celulozei.

Dificultati cu materiile prime si poluarea

Colectarea maculaturii se face intr-un ritm foarte lent in Romania. Chiar daca Legea salubrizarii exista, aceasta nu se prea aplica. Pe de alta parte, „aruncata de-a valma, impreuna cu deseurile menajere, maculatura se umezeste si nu mai este buna pentru a fi refolosita. Colectarea trebuie facuta selectiv, la sursa”, subliniaza Chiriac. Reciclarea este ceva nou la noi, motiv pentru care datele statistice cu privire la acest domeniu sunt aproape inexistente. In privinta productiei de hartie, masinile de fabricat hartie sunt foarte vechi, unele fiind in functiune din 1920. Astfel s-a restrans si gama de hartie care se poate produce. In prezent, 60% din hartia care se produce este pentru carton ondulat si se face mai ales din maculatura. Hartia igienica, servetelele se fac integral din maculatura.

Alt aspect e acela ca fabricile de celuloza polueaza aerul, apa si solul cu dioxid de clor si cu dioxid de sulf. Retehnologizarea acestora pentru reducerea poluarii necesita investitii cuprinse intre 30 si 60 de milioane de euro pana in 2014, in functie de profil si de capacitatea de productie.

Rezultate si incadrare

Somesul Dej a avut un rulaj de 60,4 milioane de lei (16,4 milioane de euro), in prima jumatate a anului, cu pierderi. Compania are un capital de 26,4 milioane de lei, divizat in 12,6 milioane de actiuni cu o valoare nominala de 2,1 lei. Consiliul de Administratie l-a imputernicit pe directorul general al companiei, Adrian Itu, sa stabileasca numarul si categoriile de angajati care vor fi concediati in decembrie. Compania este parte a grupului de firme Serviciile Comerciale Romane (SCR), controlat de omul de afaceri Stefan Vuza. Din grupul SCR mai fac parte firmele Chimcomplex Borzesti, Nova Textile Bumbac Pitesti, Iasitex, Sinterom, Caromet si Contactoare Buzau.