Falimentul unei firme care trebuia sa construiasca un ansamblu rezidential a scos la iveala o sarabanda de nereguli. Pe lista se afla evaziune fiscala, actionari care si-au „creditat” firma cu banii din aparta- mente si acum, culmea, ii vor inapoi, sau dubla ipoteca pe locuinte. Pagubitii au putine sanse sa-si mai vada banii, in timp ce despre initiatorul proiectului imobiliar circula informatii ca si-a cumparat o insulita in Caraibe cu milioanele de euro castigate.

Stirile despre domeniul construc­tiilor abunda de falimente ale unor dezvoltatori care mai ieri se laudau cu sute si mii de apartamente finalizate sau in curs de construire. Mii de oameni si-au vazut spulberat visul de a avea o locuinta, deoarece cu greu isi mai pot vedea inapoi banii pe care au apucat sa-i plateasca. „Financiarul” va prezinta cronica unui astfel de faliment, cu toate hatisurile lui juridice, dar fara a publica numele firmelor si al bancilor implicate, intrucat nu s-a stabilit clar cine este responsabil pentru o asemenea situatie.

De altfel, sunt sanse mari ca procesele sa dureze atat de mult incat, la final, nici sa nu prea mai conteze. Dupa ce au sperat sa se mute in casa noua, viitorii proprietari s-au trezit acum si cu o parte din bani dati, pe care nu se stie cand si daca ii vor recupera, fara locuinte si cu credite de rambursat. Intre timp, la dez­voltatorul proiectului sunt o multime de semne de intre­bare in ceea ce priveste activi­tatea desfasurata. Principalul actionar al firmei a disparut in strainatate, din motive de... sanatate, dar pagubitii spun ca acesta si-ar fi cum­parat o insula in Caraibe, un­de s-ar fi apucat de facut tot blocuri.

Debutul falimen­tu­lui, in primavara acestui an, a fost cel clasic: firma, sa-i spunem X, nu a mai platit ratele la un credit de 20 de mi­lioane de euro. Banca Y a cerut intra­rea in insolventa, instanta a fost de a­cord, iar acum administratorul judiciar numit de judecatori incearca sa stabi­leasca lista creditorilor societatii intrate in insolventa. Dupa aceea, urmeaza sa fie discutat si planul de reorganizare de­pus de firma X.

Banii obtinuti pe apartamente nu s-au intors la banca


Firma X a contractat creditul de 20 de milioane de euro in 2006 pentru a termina trei blocuri, fiecare cu cateva zeci de aparta­mente. An­terior, firma luase un credit mai mic, cu care reusise sa termine alte patru blocuri si sa vanda aproape 300 de apartamente. Pentru blocu­rile neterminate s-au in­cheiat peste 100 de antecon­tracte de vanzare-cum­parare, iar doritorii au achitat aproximativ 15% din va­loarea apartamen- telor, ur­mand ca diferenta sa o plateasca la primirea locuin­telor. Termenele de fina­li­zare ar fi trebuit sa fie la sfar­situl anului trecut sau la inceputul acestui an.

De e­xemplu, unul dintre cum­paratori a incheiat un antecontract de vanzare-cumparare pentru un aparta­ment cu trei camere si o suprafata de 129,57 metri patrati, care costa 177.000 de euro, pentru care a platit un avans de 20.000 de euro. Blocurile nu au mai fost insa terminate, iar banca Y nu si-a primit banii, motiv pentru care a cerut intrarea societatii in insolventa pentru neres­pectarea conditiilor din contractul de creditare. Una dintre acestea era ca ipo­teca asupra locuintelor se ridica in cazul in care primeste cel putin 750 de euro pe metru patrat suprafata construita.

Mai mult, banca a acuzat debitorul ca a in­casat contravaloarea a 82 de aparta­mente in conturile curente, de unde s-au facut plati catre antreprenori/furnizori si s-au retras sume de bani in alte sco­puri, dar nu si pentru achitarea ratelor la credit. In aceste conditii, banca Y a sustinut ca are de primit 19 milioane de euro din creditul acordat, plus dobanzi de aproape 300.000 de euro. In replica, firma X  a sustinut ca nu datoreaza decat doua rate, in total recunoscand o datorie de cinci milioane de lei.


Actionarul firmei vrea sase milioane de euro


Declansarea procedurii de insolventa a scos la iveala aspectele necunoscute si, cel putin aparent, nelegale ale afacerii imobiliare. Administratorul judiciar nu a reusit sa identifice toti banii care au intrat in conturile firmei X, potrivit contractelor sau antecontractelor inche­iate. Din acest motiv, se crede ca o mare pare din operatiunile financiare s-au facut cu cash, iar sumele nu au mai aparut in evidentele societatii. Astfel, firma X este suspecta de evaziune fiscala.

De mentionat ca aceasta societate are doi actionari, din care unul avea 90% din actiuni. Actionarul principal a incasat de la firma, in conturile personale, peste un milion de euro, ca restituiri la creditul pe care l-ar fi acordat in nume personal firmei sale. Administratorul judiciar numit de instanta a atras atentia ca exis­ta posibilitatea ca asa-zisele impru­mu­turi facute de actionarul dezvoltatorului sa provina chiar din incasarile din van­zarea apartamentelor.

Practic, actionarul principal si-ar fi „imprumutat” firma chiar din banii acesteia. Acesta a cerut instantei, printr-un mandatar, inscrierea in tabelul creditorilor cu o datorie de peste sase milioane de euro, cerere ca­reia administratorul judiciar i se impo­triveste. Anul trecut, firma intrata in insolventa a instrainat o suprafata de teren de peste 2.000 de metri patrati unei alte firme, condusa de actionarul majoritar si sotia acestuia.

Instrainarea terenului de catre constructor arata ca afaceristul anticipase problemele care ar putea aparea. O alta ciudatenie este faptul ca intre creditori si-a facut aparitia si fostul proprietar al terenului pe care s-au inaltat blocurile, inarmat cu o con­ventie - careia administratorul judiciar i-a cerut anularea - cu care vrea sa intre in posesia sumei de 6,6 milioane de euro.


Un nou proiect imobiliar cu banii clientilor


In acest timp, cei care ar fi trebuit sa fie fericitii proprietari ai apartamentelor sunt acum intr-o situatie cat se poate de ingrata. Dosarul de insolventa a scos la iveala faptul ca regimul juridic al lo­cuintelor nu era clar stabilit si nici con­ditiile ridicarii ipotecilor. Mai mult decat atat, cateva zeci de viitori proprietari s-au trezit ca au dubla ipoteca pe apar­tamente: prima este ipoteca pusa de institutia bancara care l-a imprumutat pe dezvol­tator si a doua este cea institu­i­ta de aceeasi banca pentru imprumuturile acordate cumpa­ratorilor. Singura sansa ca oamenii sa-si mai vada o parte din bani este sa se inscrie in tabelul creditorilor si sa spere ca peste cativa ani, cand procesul se va finaliza, vor mai primi ceva. Practic, intocmirea tabelului creditorilor va mai dura cateva luni.

Dupa aceea planul de reorganizare propus de dezvoltator va mai consuma alte cateva luni din proces. Intre timp, actionarul firmei intrata in insolventa este dat disparut. Potrivit unor acte aflate la dosar, acesta ar fi plecat in strainatate in primavara aces­tui an invocand motive de sanatate.

Avocatii pagubitilor spun insa ca, din infor­ma­tiile pe care le au, actionarul si-a luat ba­nii obtinuti din afaceri si si-ar fi cumparat o insulita in Caraibe, in apro­pierea Republicii Dominicane, unde intentio­neaza sa dezvolte, culmea, tot un proiect imobiliar. Iar cum paradisul natural din zona este completat si de un minunat paradis fiscal, nu este exclus ca la finalul dosarului de faliment afaceristul res­pectiv sa apara in tara mai bronzat si avand conturile mai pline decat sunt acum.