Turismul medical, cel mai dinamic sector de călătorii la nivel global, cu o rată de creştere anuală estimată la 30%, ar putea ajunge, în România, la 100 milioane euro până în 2015.

Un lifting facial la Atena şi o operaţie la ochi în Dubai. Un tratament dentar la Bucureşti, o intervenţie dificilă la Viena. Tentaţi de preţurile inferioare celor practicate in ţările lor, de varietatea ofertelor de pe site-urile clinicilor şi de mobilitatea înlesnită de agenţiile de profil, milioane de pacienţi se tratează anual în străinătate. Se estimează că cifra de afaceri in turismul medical va ajunge, în 2012, la 100 miliarde de dolari (faţă de 79 miliarde, în 2010) şi 130 miliarde, în 2015, conform unui raport internaţional al KPMG. Iată de ce turismul medical stârneşte apetitul tot mai multor ţări, pe de o parte, şi a cât mai multor turişti, pe de alta.

În mod tradiţional, turismul medical este abordat regi­onal, şi nu global: pacienţii s-au îndreptat dintotdeauna că­tre ţările vecine atunci când nu au găsit rezolvarea proble­melor acasă, sau când acasă înseamnă prea scump. Astfel, Mexicul a constituit mereu o tentaţie pentru pacienţii ame­ricani. Thailanda, India sau Malaezia pentru asiatici, Franţa pentru africani, SUA pentru latino-americani, Germania şi Austria pentru ruşi, dar şi pentru români, mai recent. Iată destinaţii clasice ale celor care caută un tratament, de multe ori mai ieftin şi mai rapid decât acasă. Nu este şi cazul româ­nilor, însă, care aleg să plece nu pentru că găsesc în altă parte mai ieftin. Ci pentru că găsesc mai bun.

Eliza B. locuieşte în Bucureşti. Atât ea cât şi familia apelează la serviciile medicale ale unui renumit spital din Vie­na. Doar la dentist merge în România, „pentru că se lucrează impecabil, la preţuri mai mici”. Până şi de venirea pe lume a celor 2 copii s-a bucurat tot în afara ţării. Precizează că a cheltuit chiar mai puţini bani născând la Viena decât ar fi cheltuit la Bucureşti „unde, în anumite clinici, ai tarife occi­dentale şi mentalitate românească”, explică ea.

Peste 30.000 de pacienţi români s-au tratat în străinătate, în ultimii 2 ani

Eliza este unul din zecile de mii de români care se urcă în avion atunci când au de rezolvat o problemă de sănătate. Din estimările agenţiilor specializate în turismul medical, în ultimii 2 ani peste 30.000 de cetăţeni români au beneficiat de servicii medicale în afara ţării. Cu toate că preţurile sunt cu aproximativ 20-30% mai mari decât la noi, românii care îşi permit aleg garanţia unui serviciu de excepţie, oferit de clinici private şi spitalele de stat din ţări precum Austria, Germania, Franţa, Elveţia, Ungaria sau Israel. Pentru un comision de consultanţă de aproximativ 100 euro pe care o agenţie locală îl percepe, pacientul are asigurat diagnosticul a cel puţin 2 medici profesori universitari, fiind posibil inclusiv un dialog pe webcam între medic şi pacient, înainte de întâlnire. În plus, acolo „plăteşti o singură dată, la recepţia spitalului, nu de mai multe ori”, punctează Răzvan Nacea, reprezentant Seytour, prima companie de turism medical de la noi, ce activează pe piaţă de 3 ani. Asistenţa unei agenţii mai include traducerea documentelor medicale şi pregătirea lor, translator pe perioada investigaţiilor sau a operaţiei, după caz, rezervarea la hotel, contactarea medicului şi rezervarea sălii de operaţie, la nevoie.

Se estimează că numărul pacienţilor români care se vor trata în străinătate va creşte. Optimismul unora este generat de faptul că, la nivel european, instituţiile sunt pe cale să reglementeze legislaţia în domeniu. Astfel, potrivit unui proiect legislativ, pacienţii vor putea alege singuri şi fără autorizare prealabilă ţara din UE în care se pot trata, la aceleaşi tarife la care tratamentul s-ar fi făcut în ţara lor. „În acest moment”, adaugă Nacea, „românii apelează la noi de obicei când este prea târziu, sau când se mai poate face foarte puţin sau nimic, din păcate. Nu avem o cultură a îngrijirii şi a verificărilor medicale”. Din acest motiv, agenţiile pun accent acum pe pachetele de check‑up şi investigaţii, cu o scanare completă a funcționalităţii organelor.

Străinii plătesc în România cu 40% mai puţin decât la ei acasă

În sens invers, însă, România este o piaţă cu un potenţial uriaş în ceea ce priveşte turismul medical, în special în zona chirurgiei estetice, unde tarifele, deşi semnificative, nu ajung la plafonul celor practicate în străinătate. „Deşi adresabilitatea în acest domeniu, al serviciilor medicale, a crescut semnificativ în ultimul deceniu, la nivel planetar, generând în unele ţări din Europa Occidentală chiar o specialitate nouă, denumita «medicina estetică», în România acest tip de probleme sunt încă rezolvate de către chirurgii plasticieni în competenţa cărora intră şi chirurgia estetică”, spune profesorul Ioan Lascăr, şeful Clinicii Chirurgie Plastică-Microchirurgie Reconstructivă a Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti. Chiar dintre pacienţii domniei sale, mulţi sunt cetăţeni străini.

Dar la noi problema este aceeaşi dintotdeauna: „Mai sunt multe de făcut”, ne aminteşte Corina Martin, preşedinte ANAT (Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism), care continuă totuşi într-o notă optimistă: „Piaţa serviciilor de turism medical este în creştere şi îşi va menţine ritmul şi în următorii ani, atâta timp cât tarifele serviciilor medicale practicate în România se vor menţine la un nivel mai scăzut decât în alte ţări. Străinii plătesc cu aproximativ 40 % mai puţin decât ar plăti în ţara de origine pentru acest tip de servicii.”

Piaţa va ajunge la 500 milioane de dolari în 2014

Piaţa turismului medical din România se ridică, în acest moment, la 250 milioa­ne de dolari, fiind dominată de serviciile spa şi wellness. Se aşteaptă ca aceasta să ajungă, în 2014, la 500 milioane de dolari şi 500.000 turişti străini, conform datelor puse la dispoziţie de Insight Market Research Solutions. „Acest lucru este posibil dacă sistemul public şi privat de sănătate se vor implica mai mult în dezvoltarea infrastructurii şi în promovare”, crede preşedinta ANAT, care explică: „Intervenţia şi susţinerea Ministerului Sănătăţii este necesară pentru promovarea acestui tip de turism, pentru că este nevoie de stimularea facilităţilor pentru investiţii importante în infrastructură, unităţi de cazare şi servicii”. Mai ales că România beneficiază de resurse naturale, staţiuni cu izvoare şi băi termale recunoscute la nivel interna­ţional. Conform ANAT, din cei aproximativ 2 milioane de turişti care vizitează Ro­mânia anual, circa 2-3% vin pentru servicile medicale. Piaţa este dominată de turiştii francezi, germani şi italieni.

Pacient, client, turist sau toate la un loc?

Multe agenţii şi site-uri străine promovează asistenţa medicală de calitate, la preţuri mici, în colţuri paradisiace ale lumii. Iată de ce tratarea unei probleme de fertilitate în Argentina, o proteză mamară în Tunisia sau dinţi noi în Costa Rica sună mai tentant pentru un străin decât o intervenţie la Bucureşti. Astăzi, tendinţa este de a îmbina utilul cu plăcutul, la plimbare. la Berlin, de exemplu, un lanţ de clinici priva­te asigură camere confortabile pentru pacenţii străini, cu personal hotelier foarte atent. Autorităţile oraşului, de cealaltă parte, au creat o linie specială paralelă, de ur­genţă, pentru aceşti pacienţi şi pentru familiile lor. Oricând poate fi organizată rapid o sesiune de shopping sau o vizită la un muzeu. La fel se în­tâmplă şi la Atena, care oferă preţuri la chirurgia plastică sau pentru protezele ortopedice cu 70% mai reduse decât în SUA şi majoritatea ţărilor din UE. Aici, lanţul privat de spitale „Hyge­ia” s-a concentrat, de asemenea, asupra întregului „pachet”, convonşi de ideea că oamenii care vor veni din Asia la Atena pentru a se îngriji de sănătatea lor, vor dori să vadă şi Acropole. Şi fac orice ca oaspeţii lor să plece încântaţi.

După aceeaşi filosofie, ofertele sunt neli­mitate pe tot globul, în special pentru chirurgia estetică. „Pacienţii care doresc să se recupereze şi să şteargă urmele consecinţelor imediate ale unei intervenţii - feţe umflate şi vânătăi -, o pot face departe de cei dragi, într-o atmosferă de vacan­ţă”. Astfel îşi curtează clienţii-pacienţi un site al unei clinici din Tunisia. Internetul, aşadar, contribuie enorm la popularitatea turismului medical. Totul este pro­movat într-o manieră cât mai umană, mai perso­nalizată, cu imagini ce îţi prezintă personalul, camera şi chiar sala de operaţie, pentru a te pregăti, trep­tat, pentru ce urmează. Într-o cercetare făcută în Germania, de pildă, s-au ana­lizat strategiile a 235 de site-uri din 40 de ţări. Pen­tru a vinde consumatorilor pachete medicale, multe companii nu ezită să furnizeze CV-ul chi­rurgilor, să stabilească întâlniri prin intermediul webcam-ului sau să instaleze un birou local ori­unde e nevoie, pentru a oferi o consultație iniţială înainte de excursia cea mare. 

Nu în ultimul rând, metoda străveche „din gură-n gură” este în continuare un instrument sigur de marketing. Mărturia pozitivă a unei rude sau a unei cunoştinţe este mai relevantă, în multe cazuri, decât o cercetare minuţioasă pe internet şi chiar o vizită la faţa locului. În acelaşi sens, site-urile spitalelor şi clinicilor au forumuri de discuţii, unde cei interesaţi pot interacţiona de oriunde s-ar afla.

Turcia şi Thailanda, metode diferite pentru acelaşi scop: atragerea de turişti-pacienţi

Guvernele ţărilor care sunt conştiente de potenţialul acestui business fac, la rândul lor, eforturi mari simultan cu mediul privat. Din dorința de a transforma Turcia într-un actor important pe această piaţă, Ankara a lansat un program de demolare a spitalelor vechi, pe care le va înlocui cu clinici destinate în primul rând străinilor. În target – clienţii din ţările arabe. Acelaşi lucru se întâmplă în Dubai, o zonă care a şi-a trimis pentru o lungă perioadă pacienţii la tratament în străinătate. Acum, această ţară doreşte (şi poate) să îi găzduiască pe cei mai pretenţioşi suferinzi de pe glob. La rândul său, Bangkok, socotită capitala mondială a turismului medical în urmă cu 5 ani, este un exemplu de reuşită pentru multe ţări. Turismul medical în Thailanda este o afacere uriaşă, ce a crescut, în ultimul deceniu, cu 20% pe an, conform Autorităţii de Tursim din această ţară. În urmă cu 6 ani, peste 1,5 milioane de pacienţi străini mergeau să se trateze în Thailanda, dintre care circa 30.000 de canadieni. Multe ţări ar putea lua lecţii de aici. Sistemul de sănătate pentru străini s-a dezvoltat rapid, fiind integral privat şi bazat pe eficienţă şi pe satisfacerea clientului. Astfel şi-a depăşit Thailanda cei doi concurenţi majori - Singapore (mult mai scump) şi India (mai puţin încurajator). În Bangkok, orice examen medical se face pe loc, fără liste de aşteptări, şi rareori se aşteaptă mai mult de două săptămâni pentru o operaţie sau pentru o intervenţie medicală majoră. Toate sunt efectuate de către medici instruiţi în special în Statele Unite.

România are de recuperat mult şi rapid, aşadar. Răzvan Nacea este uşor pesimist şi nu dă vina doar pe autorități: „Aş putea să vă spun o poveste cu investiţii şi creşterea siguranţei. Apropo, statisticile arată că lipsa siguranţei este principalul motiv pentru care străinii ne ocolesc. Dar, după mulţi ani petrecuţi în alte ţări, părerea mea este că trebuie să ne schimbăm mentalităţile. Cu toţii”