Intre divortul anului - competitie aflata inca in faza de preselectie, cu concurenti puternici si cu un juriu „de mi­lioane” de telespectatori - si cutremurul din Japonia, Romania isi traieste ultimele zile de criza. Asa cum ne-a promis premierul.

Au mai ramas doar 16, o nimica toata daca ne gandim la cat timp a trecut de cand a inceput - mai bine de 800 de zile. Vineri, 1 aprilie 2011, ar putea fi declarata zi nelu­cratoare, pentru ca fiecare roman sa sarbatoreasca. Pana si scandalurile marca Iri si Moni ori Oana si Pepe ar trebui sa intre in stand-by pentru 24 de ore.  Parca il si vad pe Emil Boc - la matinee - cu datele statistice in mana, fericit, cu ca­davrul crizei la picioare. Criza ucisa de „politicile coerente si pline de substanta ale echipei de la guvernare”.  Exista insa riscul major ca tot romanul sa creada ca este o pacaleala de 1 aprilie. Si nu pentru ca  aceasta zi este cunoscuta ca Ziua pacalelilor, ci pentru ca realitatea bate si de aceasta data discursul politic. A iesi din recesiune (lucru tehnic posibil) nu este acelasi lucru cu a iesi din criza. Romania poate intra pentru al doilea trimestru consecutiv pe crestere, dar asta nu garanteaza nici pe departe: 1) ca vom trai mai bine si 2) ca in trimestrul urmator nu ne vom intoarce la crestere economica negativa. Si atunci care sa fie motivele pentru care seful guvernului s-a aruncat in declaratii fara vreun fundament. Am putea spune ca a fost un discurs politic de imagine. Sa fim seriosi… cand romanul de rand traieste din ce in ce mai rau, orice declaratie ai face - in calitate de guvernant -, nu ajuta. Poate chiar crede ce spune. Atunci fie traieste intr-un glob de cristal, fie intr-o alta Romanie… cu maximum cateva mii de locuitori. Oricare ar fi motivele pentru care Emil Boc a facut o astfel de de­claratie, cert este ca nu va reusi decat sa piarda si bruma  de incredere pe care o mai are. Daca o mai are. Personal am invatat ceva in urma cutremurului din Japonia. Chiar de la romanii stabiliti acolo, care au intrat in direct la televiziunile noastre. Si nu ma refer la faptul ca nici macar unu nu-si dorea sa dea o Japonie zguduita de seismul devastator pe o Romanie devalizata de interese politice.  Am invatat cat de importanta este increderea in autoritati: „daca autoritatile ne spun sa stam linistiti, atunci nu avem motive de ne­liniste”, spunea o romanca stabilita de 11 ani in Japonia. La noi este exact invers: daca guvernantii ne spun ca vom iesi din criza, atunci sigur vom mai ramane acolo mult si bine. Ca au ei grija sa se tina de promisiuni.