Nu cred ca este foarte important, astazi, sa ne amintim cum a aparut marcajul de 8 martie in caledarul civil si nici cum a fost confiscata aceasta zi, dedicata initial Femeii muncitoare, de catre industria cadourilor.


Nu subscriu celor care refuza sa celebreze ziua scuzandu-se ca are origini socialist-sindicaliste asa cum refuz sa-i inteleg pe aceia care isi mascheaza dispretul pentru seducatorul Valentine Day doar pentru ca este de sorginte americana. Pentru ca tot ei, in marea lor majoritate, nu stiu cand este nationalul Dragobete, nu cumpara flori pentru ca, taman atunci, isi descopera latura jainista (non-violenta dusa la paroxism!), injura Coca Cola pentru ca este inventatorul lui Mos Craciun si, pe scurt, sunt prea ocupati sa priveasca cerul.

De aceea ii admir pe putinii barbati care alearga, dimineata, de 8 martie, sa cumpere flori sau cadouri.

Pentru majoritatea celorlalti, 8 Martie s-a transformat intr-o alta povara sociala a modernitatii, din aceeasi serie cu Valentine Day, Martisor, aniversarea casniciei/logodnei, zilei in care ne-am cunoscut, de nastere, onomastice ziua mamei-soacra, si cand cea mai buna idee pare a fi refugiul intr-o crasma sau…guturai.

Sa-i scuzam si sa speram ca macar astazi vor pune misoginismul pe pauza.