Lucrarea unui profesor de la Universitatea din Cambridge, Marea Britanie, demonstrează că există o modalitate de a identifica exact perioada de timp cu care ne putem scurta sau prelungi viaţa prin consumul anumitor alimente.


David Spiegelhalter, doctorand, biostatician şi expert al comunicării despre risc, a folosit viteza îmbătrânirii şi studii epidemiologice anterioare asupra mortalităţii pentru a constata cu precizie efectele alimentaţiei asupra duratei de viaţă, scrie Huffington Post. Cercetarea, publicată în Jurnalul Britanic de Medicină, enumeră diverse exemple de obiceiuri alimentare şi activităţi zilnice care ne iau sau ne oferă cel puţin 20 de minute din viaţă.

Comportamente care pot scurta durata de viaţă cu 30 de minute pe zi:

Fumatul a două ţigări pe zi

Consumul a două băuturi alcoolice pe zi în plus faţă de doza recomandată (aceasta fiind una pe zi pentru femei şi două pentru bărbaţi)

O porţie de carne roşie (de vită sau de porc)

Două ore de uitat la televizor

Comportamente care pot prelungi durata de viaţă:

O doză zilnică de statine, substanţe care diminuează sinteza colesterolului, adaugă 30 de minute de viaţă

Consumul unei băuturi alcoolice pe zi adaugă 30 de minute de viaţă

20 de minute de exerciţii fizice moderate adaugă o oră de viaţă pe zi

Consumul zilnic de fructe şi legume proaspete aduce două ore în plus de viaţă pe zi

În plus, conform aceleiaşi cercetări, femeile trăiesc mai mult cu două ore pe zi faţă de bărbaţi.

Acest tip de analiză foloseşte publicului larg la înţelegerea riscurilor şi recompenselor pe termen lung pentru obiceiurile zilnice, scrie Spiegelhalter. "Suntem bombardaţi de sfaturi despre beneficiile şi daunele comportamentelor noastre, dar cum hotărâm ce e important? Eu sugerez un mod simplu de a comunica impactul unui factor de risc legat de stilul de viaţă sau de mediu (...)", a adăugat acesta.

Profesorul atrage atenţia asupra faptului că aceste statistici constituie valori medii cu caracter general asupra populaţiei şi nu iau în calcul variabilitatea reacţiilor la anumite evenimente, caracterstice fiecărui individ. De asemenea, printre factorii luaţi în considerare nu se numără calitatea vieţii, ceea ce înseamnă că acea jumătate de oră de viaţă pe care o câştigi într-o zi o poţi petrece într-o modalitate care ar putea anula efectul pozitiv.

Spiegelharter a specificat în lucrare că riscurile nu sunt valabile pentru cazuri singulare de astfel de excese, fiind valabile doar în cazul unui comportament repetat, scrie Mediafax.