In schimb, va deveni evidenta o problema neobservata din cauza conflictului cu Rusia. Iar problema rezida in formatul relatiilor Europa - America. La Washington multi se pronunta in favoarea trimiterii de armament, la Bruxelles numarul acestora este redus, la Berlin nu e nimeni care sa doreasca acest lucru. Si din nou se ridica intrebarea: ce vor, de fapt, americanii in Ucraina?, scrie Die Zeit.

In urma cu cateva luni, continua publicatia germana, ucrainenii au cerut SUA sa le furnizeze tancuri si sisteme anti-racheta, dar Kiev a primit 300 de instructori militari americani, cateva masini militare si aparate de vizualizare pe timp de noapte. Acesta a fost ajutorul acordat unei tari aflate in razboi, iar singura concluzie este ca, pana acum, au existat doar gesturi simbolice din partea Washingtonului.

Ce inseamna asta? Trebuie sa ne intoarcem la origin, pentru a intelege relatia americanilor fata de Ucraina. In 1991, presedintele George Bush a fost la Kiev. Razboiul rece se incheiase, Uniunea Sovietica inca mai exista, dar se destrama. Occidentul castigase razboiul rece. Dar acum?

Oricum, Bush nu dorea dezintegrarea totala a URSS, temandu-se ca in regiune nu va mai exista o forta care sa tina lucrurile sub control.  Prin urmare, el s-a adresat deputatilor si a avertizat in legatura cu o independenta prea mare, cu "nationalismul sinucigas". Ucrainenii au gandit altfel si, in decembrie 1991, au votat la referendum pentru independenta. Washingtonul nu putea ignora vointa populara, colaborarea cu Kiev devenind mai stransa.

Arsenalul nuclear al Ucrainei a fost distrus in cooperare cu Rusia, iar soldatii ucraineni au plecat sa se antreneze in SUA. In a doua jumatate a anilor 1990, nici o alta tara nu intretinea astfel de relatii militare cu SUA. Nici cu Rusia. Ucraina coopera cu NATO, ba chiar cocheta cu ideea aderarii la blocul militar.

Dar aceasta "armonie" s-a rupt, la un moment dat. Pentru ca reformele politice si economice din Ucraina nu mergeau, coruptia la nivelul puterii era la fel de puternica, astfel ca americanii si-au pierdut, treptat, interesul pentru aceasta tara, sustine Die Zeit. Interesul s-a reaprins dupa revolutia portocalie si victoria lui Viktor Iuscenko, un pro-occidental, a carui sotie lucrase in Departamentul de stat al SUA, in alegerile prezidentiale. 

5 miliarde de dolari

Tot atunci a aparut teza, potrivit careia evenimentele din Ucraina au fost dirijate de SUA. Ipoteza sustinuta de jurnalistul Ian Traynor si de profesorul de politologie John J. Mearsheimer, de la Universitatea din Chicago. Printre altele, acesta din urma afirma ca SUA continua sa se amestece in treburile interne ale Ucrainei si ca protestele din Piata independentei, faimosul Maidan, au fost pregatite de-a lungul anilor, de exeperti americani.

In ceea ce priveste banii, intr-o discutie cu ambasadorul SUA la Kiev, in ianuarie 2014, Victoria Nuland, consilier al secretarului de stat a vorbit de 5 miliarde de dolari.Cu acelasi prilej, Nuland spunea ca oamenii opozitiei trebuie sa ajunga la guvernare. Cele 5 miliarde de dolari, din care mare parte a fost acoperita de USAID, au fost cheltuiti de SUA din 1991 pana in 2012.

Intre timp, dupa revolutia portocalie din 2004, presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a inceput sa investeaca intr-o serie de ONG-uri, cu scopul de a intari influenta Moscovei in strainate. In total, Kremlinul a cheltuit anual 130 de milioane de dolari, potrivit concluziei expertilor Chatham House.

Ce se va intampla in continuare?

Fostul consilier pentru Europa al presedintelui Barack Obama, Karen Donfried, recunoaste ca Washingtonul "a fost ferm convins ca Rusia va merge pe colaborarea cu Occidentul, refuzand un conflict militar. Evenimentele de pe Maidan ne-au surprins la fel de mult ca reactia lui Putin la ele. Stiam, desigur, ca Rusia nu priveste cu ochi buni extinderea NATO, dar am presupus ca Moscova se va limita la declaratii si amenintari lipsite de orice urmari". 

Obama vrea sa evite o escaladare a conflictului si de aceea amana furnizarea de armament Kievului. Despre planurile lui Putin, nimic nu e sigur. Oricum, se pare ca la Kremlin cea mai mare preocupare vizeaza securitatea statului. In ultimii 25 de ani, interesul americanilor pentru Ucraina nu a fost statornic. Daca in urmatoarele luni situatia se agraveaza, SUA isi vor schimba, probabil, politica. Obama va trebui sa se gandeasca din nou la ajutor militar, pentru ca multi dintre prietenii si adversarii lui politici il vor obliga sa raspunda la intrebarea: poate America sa accepte un asemenea comportament din partea lui Putin?

Si din nou se va pune problema relatiilor dintre Europa si Statele Unite, concluzioneaza Die Zeit.