Desi traiesc mai mult  - speranţa lor de viaţă a crescu de la 75,2 ani, în 1990, la 78,2 ani în 2010, în medie -, americanii nu se pot bucura pe deplin de anii castigati din diferite cauze, precum răspândirea afecţiunilor psihiatrice, abuzul de diferite substanţe sau afectiuni care provoacă dureri de spate, muşchi şi articulaţii.

'În pofida unui nivel al cheltuielilor cu sănătatea de neconceput cu o generaţie în urmă, sănătatea populaţiei SUA s-a ameliorat doar în măsură moderată şi a rămas în urma progreselor înregistrate în multe alte ţări bogate', afirma dr. Harvey Fineberg, de la Institutul de Medicină din Washington D.C., într-un editorial publicat împreună cu studiul menţionat, în 'Journal of the American Medical Association'. Un raport publicat în 2010 de organizaţia nonprofit Commonwealth Fund a stabilit că, deşi cheltuie dublu pe îngrijirile medicale, SUA sunt depăşite de alte şase ţări dezvoltate - Marea Britanie, Canada, Germania, Olanda, Australia şi Noua Zeelandă.

Studiul publicat miercuri a comparat 20 de ani de date medicale provenite dintr-un mare număr de alte cercetări şi certificate de deces din SUA cu înregistrări similare din 34 de ţări cu venituri mari din Europa, Asia şi America de Nord. 'Comparativ cu alte ţări cu venituri mari, rezultatele SUA privind sănătatea sunt mediocre', a punctat dr. Christopher Murray, directorul 'Institute for Health Metrics and Evaluation', care a condus studiul. Cercetătorii au constatat că bolile cardiovasculare, cancerul pulmonar şi atacurile cerebrale se numără în continuare printre principalele cauze de deces prematur, dar acestora li se adaugă de asemenea suicidul şi accidentele rutiere.

Între principalele afecţiuni cu care se confruntă americanii cercetătorii au identificat 'o pondere importantă şi în oarecare măsură subevaluată a dizabilităţilor legate de bolile oaselor şi articulaţiilor, dar şi tulburările mintale şi cele legate de abuzul de substanţe', a menţionat dr. Murray. Ca principali factori de risc ce duc la o stare proastă a sănătăţii americanilor, cauza nr. 1 o constituie dieta precară, urmată de tutun, obezitate şi hipertensiune, a adăugat Murray.

Echipa de cercetători a comparat nu numai SUA cu alte ţări, dar şi diferite regiuni din SUA între ele, într-o serie de studii centrate pe obezitate şi activitatea fizică. Aceste din urmă studii, publicate în jurnalul Population Health Metrics, au ajuns la concluzia că rata obezităţii este în creştere în aproape jumătate din cele 100 de districte analizate în perioada 2001-2009, dar şi că mulţi americani devin mai activi din punct de vedere fizic. Astfel, de exemplu, regiuni din statele Kentucky, Georgia şi Florida au înregistrat o creştere majoră a numărului de persoane care depun suficientă activitate fizică, definită de cercetători ca un total de 150 de minute de activitate moderată sau 75 de minute de activitate fizică viguroasă pe săptămână.