Programele de guvernare publicate de partide în campania electorală sunt populiste, nerealiste şi vor fi refăcute imediat după 9 decembrie, fiind comparate cu titlul filmului "Minte-mă frumos", apreciază analiştii economici, care amintesc că România are încă probleme cu drepturile de proprietate.


"Nu am stat să le analizez cu foarte mare atenţie pentru că istoria ne-a confirmat că aceste programe vor fi uitate foarte rapid (...) Ambele programe propun reduceri de taxe şi e foarte bine. Dar am avut senzaţia că se joacă filmul «Minte-mă frumos» la nivel politic", a declarat Melania Hăncilă, economist şef Volksbank România, la seminarul anual al Asociaţiei Analiştilor Financiari Bancari din România (AAFBR).

La finalul dezbaterii care a privit teme precum creşterea economică din 2013 şi finanţarea în lei versus finanţarea în valută, toţi analiştii au fost solicitaţi de presă să răspundă dacă programele electorale oferă suficiente informaţii pentru a construi scenarii privind bugetul pe anul viitor şi dacă sunt credibile.

Hăncilă a explicat că pentru a fi credibile aceste programe ar trebui să propună mai întâi măsuri concrete de îmbunătăţire a colectării taxelor şi să fie indicate în mod explicit şi exact sursele de finanţare. Analistul Volksbank crede că o reducere a TVA la 19% ar fi o măsură binevenită, în condiţiile în care România are una dintre cele mai înalte rate din Europa, dar pe de altă parte consemnează printre cele mai mici încasări la acest capitol.

"Ar fi foarte bună şi măsura cu diminuarea CSA care este ridicat şi impinge la evaziune fiscală (...) Nu agreez însă renunţarea la cota unică. Ar trebui să se meargă mai mult pe egalitate. Din moment ce beneficiile sunt egale (...) nu văd de ce cei care au venituri mai mari trebuie să contribuie cu mai mult. O asemenea măsură ar putea să perpetueze evaziunea", a continuat Hăncilă.

Cătălina Molnar, economist şef la UniCredit Ţiriac, s-a exprimat destul de tranşant, arătând că la acest moment programele de guvernare oferă date insuficiente pentru a face scenarii şi sunt populiste. Atât Molnar, cât şi economistul şef al BRD, Florian Libocor, consideră că pentru o serie de probleme care trebuie adresate de viitorul guvern ar trebui să se pornească de la respectare mai strictă a dreptului de proprietate şi garantarea acesteia.

Molnar a dat ca exemplu problema irigaţiilor, unde toate guvernele au promis măsuri şi investiţii, amintind cazul unui fermier care a investit într-un sistem propriu de irigaţii care i-a fost furat în mai puţin de un an, fără să poată identifica făptaşi sau să-şi recupereze investiţia. "Respectarea dreptului proprietăţii este măcar un prim pas. Câteodată cred că există teama să faci un lucru că poţi rămâne fără", a afirmat economistul UniCredit Ţiriac.

Economistul şef al Garanti Bank, Rozalia Pal, a arătat că indiferent de câştigătorul alegerilor din decembrie, următorul guvern va fi constrâns de relaţia cu creditorii internaţionali, adică de condiţionalităţile acordului stand by încheiat cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană. Pal crede că mai importantă este însă stabilitatea politică, amintind că în lunile de vară au ieşit fonduri din ţară, iar o perioadă lungă de instabilitate guvernamentală ar afecta şi mai mult economia românească.

"Cât priveşte bugetul este admirabil că au fost făcute aceste planuri de guvernare. Este destul de clar pentru mine însă că vor fi refăcute, şi mi-este greu să cred că anumite măsuri vor fi oportune, de genul redimensionării unor taxe (...) Am văzut consecinţele acelor modificări din urmă cu doi ani de zile. Le-am văzut şi sper că nu le-am uitat", a spus Florian Libocor. El a amintit că în urmă cu mai mulţi ani erau multe voci care vorbeau de nevoia unor bugete multianuale.

Singurul analist care s-a eschivat, deloc abil, de la un răspuns privind programele de guvernare a fost economistul BCR Eugen Sinca. El a abordat însă tema performanţei în agricultură, reluând ideile fostului economist şef al BCR Lucian Anghel din urmă cu o lună, care vorbea de nevoia unui program de încurajare a comasării terenurilor, fără de care nu se poate face agricultură performantă, modernă şi care să corespundă comerţului modern.

Economistul şef al BNR, Valentin Lazea, a analizat propunerea de trecere la aşa-zisa "cotă regresivă", invocând un articol recent publicat de secretarul de stat Claudiu Doltu, care arăta că şi în prezent există cote diferenţiate pentru că deducerile aplicate fac ca cei cu salarii mici să plătească mai puţin de 16%, deşi există cotă unică.

"Ceea ce propun politicienii este de fapt o supraîntărire a unui sistem deja existent. Chiar nu înţeleg ce urmăresc", a spus Lazea, recunoscut pentru poziţiile sale echilibrate în ceea ce priveşte politica fiscală. Anterior acestei dezbateri, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, declara că principalul risc intern pentru creşterea economică din 2013, şi încă marea necunoscută, provine din modul în care se va construi bugetul pentru anul viitor, dacă va fi pro creştere economică sau limitativ.  De altfel, Croitoru a fost unul dintre analiştii care au vorbit public de nevoia ca partidele să prezinte încă înainte de alegeri proiectul de buget pe anul viitor.