'La nivel european, efectul de multiplicare bancar se traduce în 366% din PIB-ul european active bancare, iar 200% înseamnă creditare comparabilă cu PIB-ul european. În România discutăm de 64% active bancare din PIB. Deci, nu vorbim în România de o bancarizare exagerată, dimpotrivă. Fondurile structurale sunt esențiale pentru acoperirea gap-ului existent între România și celelalte țări europene (...) Noi, băncile, ca și celelalte industrii, urmărim o dinamică mai bună a economiei românești. Dacă înregistrăm la nivel național o insolvență de 20% din PIB și înțelegem că de la astfel de cifre creează o neîncredere generalizată și o restricție a participării jucătorilor în parteneriate ... De asemenea, 40% din creditarea neguvernamentală se acordă IMM, dar numai jumătate dintre acestea se califică pentru a primi credite. Înțelegem, astfel, nevoia considerabilă a capitalizării companiilor din România, dar nu numai a celor românești', a spus Dănescu.

Potrivit reprezentantului ARB, pe tema fondurilor europene, băncile își arogă o contribuție esențială la gradul de absorbție existent la ora actuală.

'S-a discutat destul de mult despre subiectul fondurilor europene. De ce s-ar continua astfel de discuții? Pentru că fondurile structurale în România au o importanță specifică. Dacă plecăm de la realitățile economiei românești și constatăm că acumularea de capital nu este una comparabilă cu cea europeană, înțelegem că factorul de multiplicare al unui euro din fonduri structurale este covârșitor mai mare în România decât țările europene, în general. Fondurile structurale devin de importanță absolut prioritară, iar noi, băncile, ne bucurăm să fim solicitați în administrarea acestor fonduri (...) Suntem absolut onorați și înțelegem rolul nostru economic și social din perspectiva creșterii gradului de absorbție prin contribuția băncilor în România. Cred că experiența este esențială, pe care trebuie să o complementăm acolo unde aceasta nu este. Băncile pot aduce acest bagaj de experiență în creșterea gradului de absorbție a fondurilor structurale în România', a explicat președintele executiv al ARB.

Florin Dănescu a apreciat, totodată, că 'piața liberă înseamnă riscuri, iar eliminarea acestora înseamnă ieșirea de pe piața liberă'.

'Suntem de acord cu faptul că numărul mare de riscuri duce la refuzul unei decizii de business. Băncile constată aceeași abordare și la nivel european, în general, apropo de riscuri. Există o notă de poziție a Federației Europene a Băncilor, care spune că piața liberă înseamnă riscuri, dar dorința de reglementare spre eliminarea riscurilor înseamnă ieșirea din piața liberă. Asociația Română a Băncilor este absolut doritoare de participare la acest proiect al fondurilor structurale pentru România, dar suntem atenți, în același, timp la riscul reputațional, cu atât mai mult cu cât industria bancară consideră că există o mare diferență între percepție și realitate', a afirmat Dănescu.

Banca Națională a României /BNR/ organizează, joi, conferința cu tema 'Fondurile structurale pentru stimularea dezvoltării-Rolul sistemului bancar din România în următoarea perioadă de programare 2014-2020'.

În cadrul dezbaterilor sunt abordate subiecte referitoare la absorbția fondurilor europene sau e-learningul în sistemul bancar.