In acelasi timp, el a avertizat că din ţările din afara UE poate veni oţel mai ieftin, pentru ca producătorii din spaţiul comunitar nu plătesc anumite taxe de mediu. "Oţelul produs în China nu este încărcat cu taxele pentru energii, cu subvenţiile pentru gazele cu efect de seră, cu taxa de cogenerare pe care noi o plătim. Este foarte dificil să te baţi în aceste condiţii. Problema este că se creează o distorsiune între noi şi competiţia care vine din afara UE. Nu este niciun fel de distorsiune dacă ne-am bate cu competitori din Uniunea Europeană, unde sunt aceleaşi reguli, dar există o mare diferenţă faţă de concurenţii care vin din afara UE", a precizat oficialul ArcelorMittal.

Potrivit acestuia, decidenţii pot prefera utilizarea oţelului de origine europeană, conform legislaţiei în vigoare. "Există o lege care a fost transferată în legislaţia românească în 2016 care spune că pentru licitaţii pentru proiecte de infrastructură, transport, servicii poştale, şi alte unul sau două sectoare există posibilitatea de a indica în structura alegerii care se face că poate exista preferinţa ca 51% să fie de origine europeană sau din ţări care au un tratament reciproc cu Uniunea Europeană. Deci acest cadru există şi permite cumva ca banii publici, fie ei bani publici româneşti sau europeni, cum este cazul BRUA, aceşti bani care vin din impozitele plătite în România şi în Uniunea Europeană nu trebuie să subvenţioneze slujbe din alte zone, din Asia îndepărtată", a apreciat Ribo.

El a mentionat ca pentru conducta BRUA va fi nevoie de 110.000 de tone de oţel, cantitatea care poate fi produsă fără probleme la Galaţi, unde ArcelorMittal are şi o fabrică de ţevi, cu o capacitate de circa 50.000 de tone pe an, care vinde cam 25.000 de tone în prezent. "Proiectul BRUA se va derula pe doi-trei ani, deci nu va fi o problemă pentru noi. Avem un parteneriat şi cu o altă unitate de producere de ţevi din Grecia, care ar putea procesa o parte din oţelul produs la Galaţi pentru BRUA", consideră şeful combinatului siderurgic.