Datele statistice arată că, volumul despăgubirilor achitate de asigurători pe poliţe de răspundere civilă auto (RCA) pentru vătămări corporale şi daune morale a crescut de nouă ori în ultimii şase ani. Astfel, au ajuns să reprezinte aproape o cincime din daunele aferente acestui tip de poliţe, pe măsură ce tot mai mulţi clienţi au devenit conştienţi de faptul că o simplă asigurare acoperă mai mult decât pagubele materiale.  Numai în nouă luni (ianuarie-septembrie 2013) asigurătorii au plătit 251 milioane de lei (57 mil. euro)  în contul despăgubirilor pentru vătămări corporale şi deces ca urmare a accidentelor de circulaţie, ceea ce reprezintă 18% din totalul despăgubirilor de 1,4 miliarde de lei achitate  în aceeaşi perioadă.  Creşterea este de 2% faţă de 2012, iar comparativ cu 2008 volumul daunelor nepatrimoniale a crescut de nouă ori. În ceea ce priveşte numărul asiguraţilor care solicită astfel de daune, acesta a avansat an de an, astfel că în primele nouă luni din 2013 asigurătorii au avizat 2.500 de dosare de daună, cu 47% peste nivelul din perioada ianuarie-septembrie 2012, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). Valoarea daunei medii pentru vătămări corporale şi deces a crescut cu 4%, până la aproximativ 56.000 lei (13.000 euro). Spre comparaţie, despăgubirea medie pentru pagubele materiale este de circa 5.200 de lei.

Unde sunt problemele
În urmă cu 15 ani, reglementările în domeniu pentru vătămări corporale şi deces, mai exact normele CSA, impuneau o limită maximă a despăgubirilor acordate unei victime de 80 milioane de lei. Totodată, limita maximă a despăgubirilor independent de numărul persoanelor implicate era de 400 de milioane de lei.  În prezent, normele stabilesc doar limitele maxime generale,fără a face referire la fiecare victimă. Astfel, pentru vătămări şi decese, limita maximă a despăgubirilor este de 5 milioane de euro. Lipseşte însă modalitatea de calcul pentru fiecare caz în parte. Singura referire la acest subiect este inclusă în reglementarea privind asigurarea de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule - Ordinul CSA nr. 14/2011 - unde scrie ca acestea se determină cu luarea în considerare a jurisprudenţei şi legislaţiei din România.  Situaţia nu este specifică ţării noastre, mai sunt şi alte ţări cu astfel de probleme, însă unele state au încercat să introducă în legislaţie limite de despăgubire pentru anumite speţe sau să arate o cale pentru o soluţie care să mulţumească ambele părţi. 

Lista nemulţumirilor
Trendul şi schimbarea de atitudine a asiguraţilor care par să fie tot mai interesaţi de daunele morale  cumulată cu lipsa de reglementări în domeniu îi îngrijorează serios pe reprezentantii companiilor de asigurări, care invocă pe de o parte lista unei legislaţii clare care să reglementeze acest domeniu iar pe de altă parte apariţia unor structuri “specializate” care fac profituri serioase din daunele morale. Se pare că, toată această conjunctură a favorizat apariţia aşa zişilor specialişti în daune, care amăgesc victimele accidentelor cu promisiunea obţinerii unor despăgubiri fabuloase în urma proceselor cu asigurătorii.

“Avem probleme pe zona de daune morale și modul lor de calcul.  Sperăm să fim sprijiniți și de autoritatea de supraveghere, dar şi de instituţiile cu atribuţii în acest sens. Mai exact, avem un vid de legislație pe zona de despăgubire a vătămărilor corporale și a daunelor morale, ne-ar ajuta o reglementare mai strictă a domeniului pentru că este o zonă în care frauda poate să fie foarte mare”, a declarat  Ina Crudu, director general Carpatica Asigurări, una dintre companiile cu cele mai mari creşteri de portofoliu şi cifră de afaceri în 2013.

Directorul Carpatica Asigurări susţine că, în ceea ce priveşte daunele morale, se cer despăgubiri mari pe considerente imorale. „Pentru că, în condițiile în care o solicitare de acest fel este susținută de un avocat o să constatați că de multe ori peste 30-50% din acea despăgubire se va reflecta în onorariul avocatului. Ceea ce nu reflectă o realitate și nu este moral. Există țări, precum Germania, unde daunele morale nu există. Am dori să existe o reglementare mai strictă pentru a nu fi la mâna instanțelor care să stabilească niște repere în despăgubirea vătămărilor corporale. Am vrea niște reguli, niște grile care să facă lumină în această direcție. Se conturează tot mai mult o reţea a celor care obţin profituri din aceste daune. Există firme specializare care se ocupă de recuperarea daunelor morale”

Carpatica Asigurări înregistrează anual  circa 10.000 de astfel de cereri, dar nu toate ajung în instanță. „Unele sunt aberante și ajung în instanță. Avem un exemplu cu un client care a fost accidentat de un asigurat al nostru în timp ce conducea un moped în zona de sud a Capitalei,  aflându-se sub influența drogurilor. A solicitat o despăgubire de 2 milioane de euro. A ajuns în instanță, dar  nu a avut câștig de cauză. Este doar un exemplu, dar sunt multe solicitări care frizează ridicolul. În lipsa unor reglementări stricte, precedentele din piață pot fi periculoase”, a mai adăugat Ina Crudu.

Potrivit unui studiu dat publicităţii de Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii, în 21 din cele 30 de ţări ale spaţiului economic european (Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Lituania, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia, Suedia, Ungaria si Norvegia) se acordă daune morale, însă nivelul acestora este diferit de la o ţară la alta, dar şi în funcţie de fiecare caz în parte. De exemplu, soţia unui bărbat decedat într-un accident rutier în Austria primeşte circa 15.000 EUR doar dacă accidentul a fost produs din culpa gravă sau în mod intenţionat. În Italia, suma se poate ridica şi la 300.000 de euro. Fiecare dintre părinţii unui copil decedat va primi 7.400 EUR în Belgia, 9.200 EUR în Cehia şi 25.000 EUR în Grecia.

Evoluţia daunelor morale acordate:
2008: 29 mil lei
2009: 48 mil lei
2010: 80 mil lei
2011: 169 mil lei
2012: 247 mil lei
2013: 251 mil lei