Magistrații arată, într-un comunicat, ca sistemul judiciar nu este pregătit logistic și din perspectiva resurselor umane disponibile să implementeze viitoarele prevederi în materie penală, contrar argumentelor aduse în spațiu public ori reținute drept justificare în notele de fundamentare ce au stat la baza elaborării unor acte normative ulterioare, adoptate cu intenția de a înlesni procesul de intrare în vigoare a noilor coduri.

"Decredibilizată permanent prin fapta celor care au urmărit să-i slăbească forța, responsabilizată și culpabilizată pentru cauze ce nu-i pot fi imputate, justiția este obligată, în baza unor angajamente asumate peste realitățile pe care ea le cunoaște, peste limitele unor dotări materiale care, de multe ori, la nivelul unor instanțe sau parchete, pot rivaliza unor condiții de Ev Mediu timpuriu, să reziste și să învingă într-o provocare fără precedent în această reformă judiciară", susține AMR, citat de Agerpres in pagina electronica.

Din această perspectivă, asociația apreciază că efectele acestei reforme "grăbite, asumată în baza unor înțelegeri față de care justiția a rămas străină prin neluarea în considerare a vocilor autorizate din sistem", pot fi preîntâmpinate prin măsuri imediate pe care celelalte două puteri în stat le pot lua în urma unei consultări reale, iar nu formale, a sistemului judiciar, realizată la nivel național întrucât doar motivarea obligativității intrării în vigoare a celor două coduri nu este suficientă.

"Asociația Magistraților din România nu exclude necesitatea unei modernizări a întregului proces penal românesc, situație ce nu poate întârzia foarte mult, dar apreciază că aceasta nu trebuie realizată cu orice preț, doar pentru a marca o altă 'realizare' pe care, date fiind condițiile actuale, viitorul, cu siguranță, nu o va confirma", arată AMR prin președintele ei, judecător Gabriela Baltag.