Cresterea pretului este posibila deoarece metalele prețioase au un rol tradițional de activ de refugiu, pe care l-au confirmat în ultimele săptămâni: manevrele militare și diplomatice au adus în prim-plan o posibilă confruntare între Occident și Rusia pe tărâm ucrainean, cu reminiscențe ale războiulului rece, și au generat o nevoie de siguranță. Astfel, aurul s-a aflat în topul preferințelor investitorilor, care s-au îndreptat, între altele, și către monede de ”adăpost”, precum yenul japonez.

"În perioade agitate, investitorii aleg siguranța în detrimentul randamentelor mari; astfel, acțiunile au fost vândute agresiv, mai ales în Europa, cea care prin apropiere geografică şi legături comerciale și energetice este mai expusă decât SUA la evenimentele din Ucraina. Piața din Germania, care livrează o treime din exporturile zonei Euro către Rusia, a fost între cele mai afectate, pierzând 6,32% între 6 ale lunii curente și deschiderea zilei de 14 martie. În cele două zile de după referendumul din Crimeea, piețele au recuperat doar jumătate din scădere, în timp ce aurul a câștigat 3,4% de la convocarea referendumului în peninsulă şi până pe 14 martie.", declara Claudiu Cazacu, Analist-şef XTB Romania.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat, deşi Rezerva Federală a redus treptat în ultimele luni sumele noi pe care le oferă sistemului financiar, cu 20 de mld de dolari, la 65 de mld. de dolari pe lună, și e pe cale să încheie cu totul aceste operațiuni în semestrele următoare. De fapt, corelația dintre operațiunile Fed și aur a fost foarte bună în perioada 2009 – 2011, dar a slăbit ulterior. Aurul a coborât de la 1.920 la 1.180 dolari într-o perioadă în care Fed a injectat sute de miliarde de dolari în sistemul financiar, iar, apoi, a recuperat 17,7% de la minimele din 31 decembrie până pe 14 martie, cu toate că Fed a redus injecțiile de lichiditate.

Preţul aurului are șanse să păstreze în 2014 un trend ascendent, ajutat de cererea fizică din Asia, dar obținerea unor randamente importante depinde de stabilitatea percepută a sistemului financiar și politic global. În această lumină, evenimentele din Ucraina devin deosebit de importante.

Statele europene par dispuse să găsească un compromis. Ucraina menține deschise canalele diplomatice, iar Germania recunoaște că Rusia e importantă pentru economia sa, fiind într-o relație de interdependență cu unul din partenerii săi comerciali cei mai importanți: Germania beneficiază de resurse energetice la prețuri rezonabile, în timp ce piața rusă are nevoie de echipamentele și mărfurile sofisticate ale germanilor. Un compromis pare posibil după mesajul președintelui rus de marți, care semnalează că nu are în vedere o intervenție armată în Estul Ucrainei. Un scenariu care să evite un război economic nu este garantat, dar pentru investitorii pregătiți pentru evenimente grave primele reacții post-referendum oferă pretextul pentru reintrarea în piețele de capital și retragerea temporară a sprijinului pentru aur.

Negocierile pot fi însă delicate, de durată, și o alunecare într-o zonă a presiunilor armate este  teoretic posibilă în condițiile în care Rusia, sprijinită de China, va căuta să contrabalanseze influența în creștere a Vestului în Europa Centrală și de Est.

Un conflict armat, deși mai puțin probabil în prezent, nu este de neimaginat. Chiar și înfruntări militare strict între forțele rusești și ucrainiene pe teritoriul Ucrainei ar proiecta aurul înspre 1.500 de dolari/uncie. Cu o probabilitate care pare acum mai redusă, intrarea în joc a unor forțe NATO de partea Ucrainei ar zdruncina piețele de capital, impunând scăderi de cel puțin 10% pentru indicii europeni, în timp ce aurul ar avansa către 1.600 de dolari/uncie.