Cândva numit Lacul Mungo, locul este astăzi o zonă de deşert şi a fost mult timp o zonă propice din sud-estul Australiei pentru cercetări geologice, relateaza agerpres.

Studiul a relevat că pe acest loc a existat de fapt, până acum 15.000 de ani, un mega-lac cu aproape 20 la sută mai mare decât se crezuse până acum.

După datarea straturilor de sedimente găsite în dunele de nisip din apropiere, cercetătorii au stabilit că adâncimea apei fusese cu cinci metri mai mare decât se apreciase anterior.

De asemenea, ei au descoperit o insula între Lacul Mungo şi Lacul Leaghur, situat la nord, pe care arheologii au descoperit unelte de piatră şi vetre de foc, toate fiind evidente dovezi de locuire umană.

"Urmele de activitate umană sunt de fapt încorporate în sedimente, iar acestea spun că oamenii s-au bazat pe ambarcaţiuni pentru a se mişca în jur şi a exploata ceea ce era pe insulă, adică animalele de vânat", a spus arheologul Nicola Stern de la La Trobe University.

Lacul Mungo este de asemenea important şi din punct de vedere arheologic în acest loc fiind descoperit 'Mungo Man', adică cele mai vechi rămăşiţe umane găsite în Australia, şi 'Mungo Lady', cele mai vechi rămăşiţe din lume ale unui om incinerat ritual.