Potrivit unui studiu difuzat in cadrul Adunării Generale a ONU, în cel mai pesimist scenariu rezistenţa microbiană la antibiotice ar putea provoca o scădere de 5% a Produsului Intern Brut în ţările cu venituri reduse şi ar arunca 28 de milioane de persoane în sărăcie până în 2050. În plus, spre deosebire de criza financiară din 2008, nu ar exista posibilitatea unei reveniri ciclice pe termen mediu deoarece impactul costisitor al rezistenţei microbiene la antibiotice ar persista.

"Amploarea şi natura acestei ameninţări economice ar putea anula progresele realizate în domeniul dezvoltării economice şi ar putea să ne îndepărteze de obiectivele vizând eradicarea sărăciei extreme şi de creştere a prosperităţii", a apreciat preşedintele Băncii Mondiale, Jim Yong Kim.

Raportul BM se bazează pe prognozele economice ale instituţiei pentru perioada 2017-2050 si ajunge la concluzia ca până în 2050 PIB-ul global ar putea scădea cu cel puţin 1,1%, conform scenariului unui impact redus al rezistenţei microbiene la antibiotice, şi cu 3,8% conform scenariului unui impact ridicat.

Pe de alta parte, cheltuielile mondiale cu sănătatea ar putea înregistra o creştere de pana la 1.000 miliarde de dolari pe an până în 2050, în funcţie de diferite scenarii. Fermierii din întreaga lume ar fi şi ei afectaţi, Banca Mondială estimând că până în 2050 producţia globală de carne urmează să scadă cu 2,6% până la 7,5%, dacă problema infecţiilor rezistente la antibiotice nu va fi rezolvată.

Apariţia bacteriilor rezistente la medicamente a fost provocată, parţial, de utilizarea crescută a antibioticelor în tratamentul oamenilor şi şeptelurilor. Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), anual sunt utilizate 60.000 de tone de antibiotice în industria creşterii animalelor, un număr care va creşte ca urmare creşterii cererii pentru produse de origine animală, aminteste agerpres.