Modelul bancar promovat timp de peste 30 de ani de conglomeratele financiare formate prin fuziuni transfrontaliere intră în contradicţie cu realitatea post-criză a reglementărilor naţionale mai stricte, iar băncile îşi restrâng operaţiunile internaţionale pentru a se adapta noilor realităţi.


Săptămâna trecută, Daniel K. Tarullo, guvernator al Rezervei Federale americane (Fed) responsabil cu supravegherea bancară, a anunţat un plan prin care băncile străine cu operaţiuni în Statele Unite să fie supuse aceloraşi reguli privind capitalul şi lichidităţile ca şi băncile autohtone, relatează Bloomberg.

Marea Britanie şi Elveţia au propus la rândul lor reguli bancare care să protejeze interesele naţionale. Autorităţile de reglementare vor să reducă riscurile scoase la iveală de criza financiară, după ce bănci precum Citigroup (SUA), Royal Bank of Scotland (Marea Britanie) şi UBS (Elveţia) au primit sprijin de stat de urgenţă.

Obligarea băncilor să aloce capital şi lichidităţi tuturor subsidiarelor şi nu doar companiei mamă ar putea submina logica structurii lor multinaţionale.
UBS, Citigroup şi RBS se află printre băncile care inversează strategia de expansiune globală din ultimele decenii. UBS a anunţat în octombrie că intenţionează să desfiinţeze 10.000 de locuri de muncă şi să renunţe la cea mai mare parte a tranzacţiilor cu venituri fixe, după ce Elveţia a impus un nivel al capitalului aproape dublu faţă de minimul convenit la nivel internaţional de Comitetul Basel.

Citigroup şi Bank of America, băncile americane care au primit cel mai mare sprijin de stat în timpul crizei financiare, au vândut divizii din străinătate, iar RBS, deţinută de statul britanic, renunţă la anumite activităţi, cum ar fi consultanţă pentru fuziuni şi anumite tipuri de tranzacţii.