Relansarea activităţii de creditare rămâne în continuare una dintre provocările majore ale băncilor. De altfel, de 4 ani, aceasta pare să fie miza majoră. Cu un avans anual de numai 1,3% în 2012, încetinit de 5 ori faţă de anul precedent, soldul împrumuturilor nu va înregistra o creştere semnificativă în perioada imediat următoare. De altfel, aceste premise nefavorabile reprezintă, la urma urmelor, o continuare firească a imaginii sumbre a sectorului bancar de la finalul anului trecut, determinată de scăderea ofertei de credite, în special a celor în valută, dar şi de deteriorarea condiţiilor economice.

„Dat fiind climatul dificil din economia reală este puţin probabil să asistăm la o accelerare a creditului neguvernamental, în termeni anuali, în debutul lui 2013. Cel mai probabil, vom asista la un ritm mediu anual sub 5%, cel puţin în primele trei luni”, estimează Andrei Rădulescu, Senior Investment Analyst al companiei SSIF Broker.

Potrivit datelor BNR, activitatea de creditare a fost susţinută practic de finanţările în lei acordate companiilor, care au crescut anul trecut cu 8%. De altfel, băncile mizează şi în 2013 pe acest segment de clienţi. „Creditarea corporate va fi mai dinamică decât cea de retail şi o anumită creştere a investiţiilor publice şi private va fi acompaniată de acordarea de noi credite către companii”, este de părere analistul şef al BCR, Eugen Sinca, care anticipează că soldul total al împrumuturilor va înregistra un ritm anual de creştere sub 10%.

Ceva mai rezervată în estimări optimiste se arată Cătălina Molnar, economistul şef al UniCredit Țiriac Bank, care prognozează că încetinirea activităţii de creditare va continua pe tot parcursul primului semestru. „O uşoară revenire anticipăm pentru ultima parte a anului 2013, la finalul anului stocul de credit exprimat în lei urmând să fie cu maxim 5% mai mare faţă de sfârşitul lui 2012. Procesul de deleveraging va continua, dar mai lent decât anul trecut. Și asta pentru că unele bănci au început să îşi cureţe portofoliile, ceea ce pune bazele unor fundamente mai bune pe termen mediu”, explică economistul şef al UniCredit Țiriac Bank.

Moneda noilor credite
În 2012, BCR şi ING Bank au renunţat la acordarea împrumuturilor în euro pentru populaţie, pentru a „oferi protecţie maximă împotriva fluctuaţiilor cursului de schimb”. Tendinţa este mai mult decât posibil să continue şi în 2013, mai ales că şi alte bănci, precum Carpatica, au început să-şi atenţioneze clienţii, în mod direct şi concret, cu privire la riscul valutar.

Cu toate acestea, bancherii spun că inversarea de trend cere timp şi, mai ales, surse de finanţare adecvate. Laszlo Diosi, CEO OTP Bank România, crede că 2013 va fi „Anul Leului”, dar punctează, în acelaşi timp, că există încă firme şi persoane fizice care nu numai că preferă împrumuturile în euro, dar şi că astfel de finanţări le sunt mult mai potrivite decât cele în monedă naţională.

„Vedem o inversare de trend şi credem că, în general, este vorba despre o schimbare într-o direcţie bună. Datorită modificării regulamentului de creditare al populaţiei şi, de asemenea, a politicilor de creditare ale băncilor, finanţarea în monedă naţională a început să câştige teren. De altfel, statisticile arată că, la sfârşitul lunii noiembrie 2012, volumul total al creditelor denominate în lei acordate gospodăriilor şi societăţilor nefinanciare a crescut în termeni anuali cu aproximativ 4%, în timp ce în cazul creditelor în valută s-a observat o contracţie uşoară, în termeni reali, de aproximativ 2%. Desigur, această schimbare nu poate fi realizată într‑o perioadă scurtă de timp. Nu este atât de uşor să găseşti surse adecvate în lei. Există, de asemenea, companii şi persoane fizice care preferă creditele în euro şi este posibil să le fie chiar mai potrivite. Cu toate acestea, cel mai probabil, 2013 va fi Anul Leului”, precizează şeful OTP Bank România.

De altfel, şi BCR, cea mai mare bancă din România, mizează în acest an pe un avans mai mare al creditelor în lei comparativ cu al celor în valută, dar avertizează că acest lucru se va concretiza doar dacă va avea loc o ieftinire a finanţărilor în monedă naţională, determinată de reducerea dobânzii interbancare ROBOR.

„O posibilă creştere a volumului lichidităţii furnizate băncilor de către BNR la licitaţiile repo săptămânale va juca un rol decisiv în reducerea dobânzii ROBOR la 3 luni cu 0,5 puncte procentuale în următoarele 6-9 luni”, arată analistul şef al băncii, Eugen Sinca.

Dobânzile: real negative la depozite, mari la credite
Concret, analiştii anticipează că dobânzile nominale la creditele în lei vor rămâne la o valoare de aproximativ 11%, un nivel dictat, de altfel, şi de neperformanţă.
„Pe măsură ce volumul de credite neperformante s-a acumulat, marja între credite şi depozite a crescut, în cazul creditelor de nevoi personale, la peste 6,5% şi probabil va rămâne la aceste valori şi în 2013. În acelaşi timp, la împrumuturile de nevoi personale cu ipotecă estimăm o marjă de 5-6%, ceea ce se va materializa în dobânzi nominale la credite de aproximativ 11%”, spune analistul Dragoş Cabat, managing partner eFin.ro.

În ceea ce priveşte dobânda la depozite, Dragoş Cabat nu are veşti prea bune bune. Dimpotrivă, anticipează că vor rămâne real negative pentru al patrulea an consecutiv.
„Este foarte probabil ca şi în anul 2013 dobânzile la depozite să rămână real negative, în intervalul (-0,5%) - (-1%), atât timp cât băncile comerciale nu reiau creşterea creditării pentru companii şi nu dezgheaţă creditele de consum pentru populaţie, cu atât mai mult cu cât volatilitatea inflaţiei în 2013 poate fi ridicată.
Aşadar, dobânzile nominale la depozite vor fi în medie de 5%. În acest context, este foarte posibil ca economiile în lei ale populaţiei să scadă. Cele în valută vor rămâne constante ca volum dacă leul nu se va aprecia puternic faţă de euro, ceea ce ar determina o «fugă» a românilor către moneda naţională”, conchide analistul.

Rata neperformanţei creşte. Până când?
De la declanşarea crizei financiare, la fiecare început de an, bancherii şi analiştii tot anticipează că vârful neperformanţei va fi depăşit până la venirea lunii decembrie. Dar, pe fondul blocajului financiar din economie, evoluţia ratei a ignorat prognozele şi a continuat să doboare maxime istorice de la lună la lună. Cele mai recente date ale BNR arată că neperformanţa se află la un nou record, de 17,92%, ceea ce înseamnă că la aproape cinci credite acordate, unul are restanţe mai mari de 90 de zile, calificându-se automat la executare silită.
Nici în debutul acestui an estimările nu fac notă discordantă. Speranţele se îndreaptă din nou către depăşirea vârfului de neperformanţă, însă şeful OTP Bank România avertizează că evoluţia va fi influenţată de însăşi activitatea de creditare, de gestionarea actualelor împrumuturi cu restanţe, de performanţele sistemului bancar, de ritmul în care băncile îşi curăţă bilanţurile şi de perspectivele macroeconomice în context european.

„Pentru 2013, ne aşteptăm la o creştere a PIB de aproximativ 1,5%, dar, din păcate, această rată pare destul de scăzută pentru inversa tendinţă de creştere a creditelor neperformante. Cu toate acestea, credem că în 2013 avansul va fi cu mult mai mic decât anul trecut şi nu este exclus să fie atins vârful”, spune Laszlo Diosi.
Trecerea pe profit, în stand-by
Cu o pierdere de 100 de milioane de lei la finalul trimestrului III din 2012, sistemul bancar nu este „creditat” nici în acest an cu o trecere pe profit la nivel agregat, însă, atât bancherii, cât şi analiştii spun că rezultatele vor fi ceva mai bune decât cele de anul trecut. „Și anul 2013 va fi unul dificil, dar procesele de restructurare din sector au fost deja iniţiate. Băncile încearcă să-şi crească eficienţa operaţiunilor şi să găsească soluţii pentru îmbunătăţirea nivelului de venituri nete. Sperăm că primele rezultate ale acestor procese vor începe să apară în cursul anului”, afirmă şeful OTP Bank.
Fără doar şi poate, dacă economia stagnează sau „avansează” prea încet, nici componentele sale nu o pot duce mai bine. Ca atare, evoluţia din sectorul bancar depinde de gradul de relansare a economiei. Pe de altă parte, reluarea creşterii economice depinde, la rândul ei, de soliditatea sistemului financiar. „Băncile trebuie privite ca partenere de finanţare a unor proiecte majore în infrastructura rutieră, în energie sau în agricultură. În acest context, şi profitul sistemului bancar se va îmbunătăţi. Un exemplu de sprijin al sistemului bancar pentru impulsionarea creşterii economice este orientarea programului Prima Casă spre locuinţe noi, ceea ce va diminua treptat stocul celor de pe piaţă nevândute şi va permite astfel reluarea  investiţiilor în construcţii”, arată Eugen Sinca.

În loc de concluzie
Chiar dacă veştile bune privind relansarea activităţii bancare sunt amânate pentru a doua parte a anului, analiştii spun că şi un astfel de scenariu rămâne pe muchie de cuţit. „El este dependent de evoluţiile economico-financiare din zona euro, dar şi de comportamentul politicilor macroeconomice pe plan intern. Din punctul meu de vedere, încheierea unui nou acord cu FMI ar consolida un astfel de scenariu”, conchide Andrei Rădulescu, Senior Investment Analyst la SSIF Broker.
Până atunci însă, nivelul redus al cererii de credite ar putea determina o competiţie mai acerbă între bănci, care să genereze, în cele din urmă, şi o reducere a dobânzilor.

„Nu este atât de uşor să găseşti surse adecvate în lei. Există, de asemenea, companii şi persoane fizice care preferă creditele în euro şi este posibil să le fie chiar mai potrivite. Cu toate acestea, cel mai probabil, 2013 va fi Anul Leului.”
Laszlo Diosi, CEO OTP Bank România

„Este foarte probabil ca şi în anul 2013 dobânzile la depozite să rămână real negative, în intervalul (-0,5%) - (-1%), atâta timp cât băncile comerciale nu reiau creşterea creditării pentru companii şi nu dezgheaţă creditele de consum pentru populaţie, cu atât mai mult cu cât volatilitatea inflaţiei în 2013 poate fi ridicată.”
Dragoş Cabat, Managing partner eFin.ro

CINCI TENDINȚE ÎN BANKING-UL DIN 2013
 Finanţarea în monedă naţională va câştiga şi mai mult teren în 2013, însă bancherii avertizează că avansul împrumuturilor în lei va spori doar dacă băncile vor avea surse de finanţare adecvate, adică ieftine.  Creditarea va înregistra un ritm de creştere mediu anual de 5%, cel mai probabil accelerat în a doua parte a anului.

 Finanţarea companiilor va fi mai dinamică decât cea de retail şi în acest an.  Dobânzile nominale la creditele în lei vor rămâne la o valoare de aproximativ 11%.
 Nici în acest an dobânzile la depozite nu vor fi real pozitive, cele nominale plasându-se la un nivel mediu de 5%. În acest context, analiştii estimează că este foarte posibil ca economiile în lei ale populaţiei să scadă.

APETITUL PENTRU CREDITARE, LA CELE MAI SCĂZUTE COTE
În pofida ofertelor promoţionale ale băncilor, inclusiv a mesajelor tip SMS trimise clienţilor, prin care li se propun refinanţări ale împrumuturilor, apetitul românilor pentru credite rămâne la cele mai scăzute cote. Potrivit datelor Centralei Riscurilor de Credit, băncile au realizat în noiembrie 2012 doar 163.103 interogări ale bazei de date pentru debitorii proprii şi potenţiali, cu 16% mai puţine decât cu un an în urmă. Comparativ cu perioada boom-ului economic, apetitul de creditare, exprimat în numărul de interogări, este în scădere de 5-6 ori. În anii 2007-2008, baza de date a CRC era accesată frecvent de 900.000 de ori pe lună.

CIFRE 2007 2012
Sold credite 148,2 mld lei 225,9 mld lei
Volum depozite 129,1 mld lei 197,3 mld lei
Profit 2,7 mld lei 100 mil lei*
Dobânzi depozite lei populaţie 6,94% 5,70%
Dobânzi depozite lei companii 7,27% 5,18%
Dobânzi credite lei populaţie 11,94% 12,2%
Dobânzi credite lei companii 11,52% 10,03%
Dobânzi depozite euro populaţie 3,66% 3,42%
Dobânzi depozite euro companii 3,90% 2,09%
Dobânzi credite euro populaţie 7,58% 4,53%
Dobânzi credite euro companii 7,57% 4,63%
*datele disponibile se referă la finalul trimestrului III/2012