Atitudinea BCE a devenit cruciala dupa ce planul european de salvare a Ciprului a fost respins. Singura modalitate de a face sa functioneze sistemul financiar cipriot este un sistem cunoscut sub acronimul ELA, pentru Emergency Liquidity Assistance. Acest mecanism permite bancilor centrale nationale sa acorde un ajutor de urgenta temporar bancilor care traverseaza o criza de lichiditati si care sunt incapabile sa se imprumute pe piata interbancara.

In teorie, gestionarea acestui dispozitiv este lasata bancilor centrale nationale. Cu exceptia faptului ca, pentru a evita excese, BCE dispune de posibilitatea „debransarii” sistemului. Astfel, institutia cu sediul la Frankfurt poate interzice anumitor banci centrale sa recurga la ELA.

Inainte ca parlamentul cipriot sa voteze planul de salvare propus de UE, FMI si BCE, aceasta din urma si-a reafirmat angajamentul de a furniza volumul necesar de lichiditati in cadrul regulilor exitente. Problema este ca tocmai aceste reguli ridica probleme.

Potrivit unui studiu realizat de expertii Deutsche Bank, bancile cipriote nu mai pot folosi acest program, in masura in care ELA se adreseaza institutiile absolut sanatoase, adica acele care pot rambursa fondurile avansate. Fara aprobarea planului de salvare, care permite recapitalizarea lor, bancile cipriote sunt, de fapt, deja in faliment.

Numai zilele de sarbatoare care au durat pana miercuri in Cipru, precum si decizia de a mentine bancile inchise pana marti, saptamana viitoare, au permis suspendarea acestei stari de fapt. Sa nu uitam insa, a venit replica cabinetului britanic Open Europe, ca ultimii ani de criza au demonstrat „ca regulile BCE sunt foarte maleabile”. Altfel spus, pot fi gasite portite. In ultima instanta, bancile elene, in situatie la fel de critica precum cele cipriote, au beneficiat de ELA. Un lucru este cert: viitorul Ciprului si zona euro este in mainile BCE, concluzioneaza cotidianul La Tribune.