Potrivit unei surse britanice, reprezentanţi ai mai multor state europene, mai ales din Germania, Franţa şi Italia, s-au întâlnit discret luni la Bruxelles cu Martin Selmayr, influentul şef de cabinet al preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pentru a pregăti demersurile ulterioare referendumului, relateaza agerpres.

Totuşi, această sursă menţionează că la reuniune nu au fost 'discuţii pe fond asupra consecinţelor' referendumului, fiind abordată în special problema 'comunicării', adică ce vor spune unii sau alţii pe 24 iunie. Întrebat despre existenţa unor reuniuni confidenţiale de acest fel, un purtător de cuvânt al guvernului german s-a limitat să spună: 'Nu pot să confirm, nici să infirm'. De altfel, este evident că diplomaţii şi funcţionarii europeni au primit ordin să fie discreţi, mai ales în faţa presei.

Dar prima reuniune oficială este deja înscrisă pe agendă, respectiv summitul celor 28 de şefi de stat sau de guvern din statele UE, programat pentru 28-29 iunie, şi la care cel mai probabil implicaţiile votului britanicilor va domina ordinea de zi.

Deocamdată Parisul şi Berlinul lucrează la o iniţiativă, un proiect comun, despre care nu se cunosc detalii. Un responsabil european a declarat ca respectivul proiect franco-german va face referire la problemele securităţii, dar va aborda şi alte chestiuni, precum perspectivele oferite tinerilor, şi nu se va limita la zona euro.

Un lucru este, totusi, cert: potrivit unei surse din cadrul Comisiei Europene, functionarii executivului comunitar au fost sfatuiti să nu-şi planifice vacanţe în luna iulie, având în vedere posibilitatea ca dosarul Brexit să aducă o vară fierbinte. 'Aud tot mai mulţi oameni spunând: OK să acceptăm specificităţile britanice, OK să ajutăm tabăra ce doreşte rămânerea în UE, dar dacă nu sunt mulţumiţi, nu au decât să plece', a declarat un responsabil al Partidului Popular European (PPE).

Premierul David Cameron a condiţionat susţinerea unui vot favorabil rămânerii în UE de acceptarea de către partenerii europeni a unor reforme menite să consolideze suveranitatea statelor blocului comunitar, în detrimentul actualei politici federaliste de adâncire a integrării europene.

El a cerut în special dreptul de suprimare temporară a ajutoarelor sociale pentru imigranţii noi veniţi din alte state ale UE, repatrierea unor atribuţii decizionale dinspre Comisia Europeană către statele membre şi renunţarea la principiul adoptării monedei euro de către toate statele blocului comunitar, ultima cerere având în vedere mai ales deconectarea City-ului (centrul financiar londonez) de regulile europene.

Conform acordului încheiat la Consiliul European din luna februarie, el a primit promisiunea că Marea Britanie va fi exceptată de la participarea la o 'Uniune tot mai strânsă'. Printre concesiile care i s-au mai făcut se numără şi posibilitatea ca Marea Britanie să suspende timp de patru ani ajutoarele sociale pentru imigranţii comunitari noi veniţi, această aşa-numită 'frână de urgenţă' putând fi aplicată într-un interval de cel mult şapte ani.