De mentionat ca investiţiile în UE se situeaza, in prezent, la un nivel cu 15% inferior celui din 2007, fapt care impiedica ieşirea din criză.

In aceste conditii, detaliile planului elaborat de echipa lui Juncker si care va fi prezentat in Parlamentul European inainte de a fi introdus pe agenda summitului UE din 18-19 decembrie, sunt foarte aşteptate, incepând cu dozarea între finanţarea publică şi cea privată, consecinţele pentru finanţele statelor, atractivitatea dispozitivului şi, deci, şansele sale de reuşită.

Dispozitivul, care se bazează pe ingineria financiară, este complex. De coordonarea acestui plan pe trei ani se va ocupa Banca Europeană a Investiţiilor (BEI), braţul financiar al UE, institutie reputată pentru soliditatea sa financiară, dar tocmai din această cauză alegerile sale sunt considerate precaute.

BEI va gestiona noul Fond european pentru investiţii strategice (FEIS), care va susţine proiecte mai riscante decât cele pe care le finanţează de obicei si care va fi dotat cu 16 miliarde de euro, garanţie provenind din bugetul UE, din care jumătate este constituită din resurse bugetare existente. Dacă i se vor adăuga 5 miliarde de euro ale BEI, fondul va creşte la 21 de miliarde.

Potrivit unor surse europene, proiectele financiare vor fi selectate dintr-o listă propusă de statele membre, fara sa exista insa o 'cotă de stat', trierea urmand sa fie asigurata de un comitet de experţi. Oricum, prioritate vor avea infrastructurile strategice, precum cea digitala şi energia, transporturile, educaţia, cercetarea şi inovaţia.