Reprezentanţii Halliburton şi-au exprimat încrederea că acest acord va obţine aprobarea autorităţilor de reglementare. Cele două companii americane au anunţat luna trecută că oficialii autorităţii antitrust din SUA nu sunt mulţumiţi de concesiile propuse în vederea realizării tranzacţiei. Comisia Europeană a anunţat că investigaţia va evalua dacă tranzacţia 'va împiedica concurenţa efectivă prin nerespectarea reglementărilor europene privind fuziunile'.

'Comisia Europeană trebuie să se asigure că fuziunea nu va reduce şansele de exploatare a ţiţeiului şi gazelor naturale în UE şi nu va majora preţurile pentru aceste operaţiuni', a declarat comisarul european responsabil cu politica în domeniul concurenţei, Margrethe Vestager.

Anul trecut, Halliburton a anunţat că va renunţa la aproximativ 9.000 de angajaţi - peste 10% din totalul forţei sale de muncă - şi ia în considerare noi măsuri de reducere a costurilor, din cauza declinului la preţul ţiţeiului şi al activităţilor de forare.

Din iunie 2014, preţul la ţiţei a scăzut semnificativ, reducând cererea pentru servicii de forare şi ducând la scăderea acţiunilor companiilor energetice. Aceste evoluţii au determinat directorii şi bancherii să caute oportunităţi de achiziţii. Fuziunea între al doilea şi al treilea grup de servicii petroliere le-ar putea permite celor două companii să facă faţă mai bine turbulenţelor şi să reziste presiunilor venite din partea producătorilor de ţiţei pentru a reduce preţurile.

Halliburton, companie prezentă şi în România, se aşteaptă la marje mai ridicate de profit în acest trimestru, în America de Nord, datorită activităţii solide de forare.