Rezerva Federală a Statelor Unite (Fed) a redus cu aproape 11,7% programul de achiziţii de obligaţiuni, de la 85 miliarde dolari la 75 miliarde dolari pe lună, făcând primul pas spre renunţarea la pachetul neconvenţional de stimulare a economiei americane, prin care a introdus lichidităţi semnificative în sistemul financiar, cu impact pozitiv asupra pieţelor emergente şi burselor la nivel global.

"Eventual, politicile monetare mai restrictive ar putea conduce la o încetinire a intrărilor de capital în România. Dar România pare a avea acum o situaţie relativ sigură. Deficitul de cont curent s-a redus semnificativ în ultimul an, ceea ce înseamnă că este mai puţin dependentă de intrările de portofoliu. Merită menţionat şi că leul a trecut destul de bine în vară prin vânzarea semnificativă de active emergente" , a declarat pentru MEDIAFAX William Jackson, analist la Capital Economics.

Cursul leu/euro s-ar putea menţine în jurul a 4,4 lei/euro pe parcursul următorilor ani, estimează Jackson.

România s-ar putea confrunta cu o creştere uşoară a costurilor de finanţare, însă aceasta va fi graduală, afirmă analistul firmei britanice.

"Va depinde mult de zona euro, unde se pare că politicile monetare vor rămâne mai relaxate decât în SUA. Astfel, nu cred că va conta foarte mult dacă România va atinge ţintele stabilite cu FMI şi UE", a răspuns Jackson la o întrebare a MEDIAFAX privind impactul unor eventuale costuri de finanţare mai ridicate asupra deficitului bugetar şi obiectivelor stabilite cu FMI şi UE.

Decizia Fed a fost anticipată de Capital Economics, însă a luat prin surprindere pe cei mai mulţi analişti. Anunţul privind reducerea ritmului de achiziţie de obligaţiuni a venit împreună cu un nou angajament al Fed de a menţine o perioadă îndelungată dobânzile de politică monetară la nivelul minim record apropiat de zero şi nu a cauzat şocul de care se temeau unii analişti.