După 25 de ani de luptă cu inflaţia, Mugur Isărescu se confruntă acum cu prima scădere a preţurilor de la căderea comunismului, într-o perioadă în care se înregistrează cel mai semnificativ avans al creditării în monedă locală - două evoluţii care necesită răspunsuri politice diferite. Cum va reuşi guvernatorul care deţine recordul de longevitate în Europa la cârma unei bănci centrale să facă faţă acestei enigme va influenţa direcţia pe care o va urma una din economiile europene cu cel mai rapid ritm de creştere, care vrea să adere la zona euro.

Scăderea preţurilor simultan cu accelerarea ritmului de creditare în domeniul ipotecar nu este specifică doar României. Suedia şi Elveţia se confruntă cu aceeaşi situaţie. Spre deosebire de aceste state, Isărescu încă are spaţiu să scadă costurile de împrumut, chiar dacă rata dobânzii este la un nivel record scăzut, de 1,75%. Astfel el poate face o alegere: să reducă dobânda cheie şi să rişte o bulă creditării similară celei din 2008 care a forţat România să solicite asistenţă financiară internaţională, sau să majoreze dobânda şi să rişte scăderea cererii şi a ritmului de creştere al economiei.

'Isărescu are o problemă deoarece vrea să evite dezechilibrele, în condiţiile în care România tinde spre aderarea la zona euro. Majorarea salariilor pentru bugetari şi măsurile de relaxare cantitativă ale BCE au complicat şi mai mult situaţia', a apreciat Roxana Hulea, economist al Societe Generale la Londra.

El trebuie să ţină cont de efectele politicilor volatile din România. De la căderea Guvernului Ponta, în luna noiembrie a acestui an, care a fost înlocuit cu un cabinet format din tehnocraţi, leul s-a depreciat cu 1,6% faţă de euro, indicele BET al Bursei de la Bucureşti a scăzut cu 6,4% iar randamentele obligaţiunilor în lei cu scadenţa în 2025 au crescut la 3,889%.

Declinul preţurilor de consum, care a început în iunie, a fost determinat de reducerea TVA la alimente. Cum anul viitor sunt prevăzute noi reduceri de taxe şi efectul asupra inflaţiei, amplificat şi de scăderea semnificativă a preţului ţiţeiului, s-ar putea tempera iar influenţa acestor fenomene ar trebui să se diminueze la mijlocul anului viitor, revenindu-se la o creştere a preţurilor, estimează BNR.

Goana după împrumuturi în lei a sprijinit expansiunea economiei, care a accelerat la 3,6% în trimestrul trei din 2015 deoarece vânzările de retail au urcat cu peste 11%. Isărescu a remarcat în special sectorul imobiliar, unde, deşi preţurile nu au revenit la nivelul de dinaintea crizei din 2008, cetăţenii preferă într-o măsură mai mare decât în restul Europei să deţină locuinţe, ceea ce stimulează accesarea creditelor ipotecare ieftine.

Leonidas Anastasopoulos, care construieşte reşedinţe de lux în Bucureşti, a declarat că firma sa nu reuşeşte să facă faţă cererii. 'Vânzările au depăşit capacitatea noastră de a construi', a explicat el.

Ce ar putea face Isărescu? se întreabă analiştii Bloomberg, citat de agerpres. Ar putea reduce ratele rezervelor minime obligatorii percepute băncilor, în condiţiile în care se aşteaptă la o revenire a creşterii preţurilor. Mai degrabă decât să încetinească majorarea creditării prin creşterea dobânzii, Isărescu ia în considerare instrumente macroprudenţiale de restricţionare a creditelor ipotecare, similare cu cele impuse de alte bănci centrale, pentru a ţine sub control preţurile proprietăţilor imobiliare.

Cu toţi aceşti factori contradictorii cu care se confruntă guvernatorul, cea mai bună abordare ar fi să nu facă nicio concesie, susţine economistul Nicolae Covrig, de la Raiffeisen Bank România SA. 'Aceşti factori ar trebui să determine BNR să menţină rata dobânzii neschimbată până la începutul lui 2017', susţine acesta.

În vârstă de 66 de ani, Mugur Isărescu a fost numit pentru prima dată guvernator al Băncii Naţionale a României în 1991 şi a rămas în această funcţie până în prezent, cu excepţia perioadei 1999-2000.