'Pe măsură ce rata creditelor neperformante continuă să crească, ajungând la peste 22% în primul trimestru din 2014, mulți bancheri români sunt preocupați de calitatea portofoliului lor de credite, precum și de disponibilitatea capitalului, de vreme ce instituțiile de credit pot fi nevoite să ceară acționarilor infuzii de capital pentru a se conforma cu normele prudențiale ale Băncii Naționale a României', arată Paul Facer, partener, liderul echipei de servicii de audit pentru sectorul financiar, PwC România. 

Pe de altă parte, liderul echipei de consultanță fiscală al PwC, Diana Coroabă, consideră că în mediul post-criză practicile de afaceri obișnuite nu mai sunt o strategie sănătoasă de creștere pentru băncile românești.

'Este clar că în mediul post-criză, practicile de afaceri obișnuite nu mai sunt o strategie sănătoasă de creștere pentru băncile românești care trebuie să-și ajusteze guvernanța corporativă, practicile de vânzări și de afaceri, precum și să-și redimensioneze echipele și să le redefinească funcțiunile pentru a se adapta noii realități economice. De vreme ce băncile românești au trecut prin procese ample, și uneori dureroase, de reorganizare în ultimii ani, bancherii sunt preocupați de eficiența managementului schimbării și de impactul pe care aceste schimbări îl vor avea asupra organizațiilor lor în viitor', explică Coroabă.

O diferență notabilă între sondajul din România și cel global a fost nivelul redus de preocupare al bancherilor locali cu privire la riscurile tehnologice și criminalitatea informatică. În timp ce la nivel global acestea sunt printre primele 10 riscuri menționate, bancherii români le menționează în mult mai mică măsură.

Spre deosebire de ediția din 2012 a sondajului, în care riscul de lichiditate era văzut ca una dintre principalele amenințări pentru sistemul bancar din România, acest risc se pare că s-a estompat pe măsură ce bancherii locali au văzut că Banca Națională a furnizat suficientă lichiditate în piață și a redus treptat rezervele minime obligatorii.

Sondajul clasifică percepția la nivel global și în România cu privire la îngrijorările bancherilor și principalele riscuri.

Pe locul unu la nivel global se află supra-reglementarea, în timp ce în România este riscul de credit. Ingerința politică este plasată pe locul doi, la nivel global, în timp ce în România pe locul doi ca grad de risc se regăsește climatul macro-economic. Pe trei la nivel global se află riscul general, iar în România sunt identificate ca potențial factor de îngrijorare instrumentele financiare derivate.

Între celelalte riscuri percepute de bancheri au fost enunțate riscul tehnologiei informației, guvernanța corporativă, profitabilitatea, disponibilitatea capitalului, managementul schimbării, riscul de credit, riscul valutar, criminalitatea economică, practicile de vânzări și de afaceri, rata dobânzilor, ingerința politică, riscul tehnologiei informației, resursele umane, piețele de capital, piețele de mărfuri

Sondajul se bazează pe răspunsurile a peste 650 de bancheri, reprezentanți ai autorităților de reglementare și observatori ai sectorului bancar din 59 de țări, între care 10 sunt respondenți din România, relateaza Agerpres in pagina electronica.