Potrivit analistilor germani, aceasta suma reprezintă banii obtinuti de Germania din vânzarea de obligaţiuni guvernamentale, în conditiile în care investitorii căutau spre achizitie active în zone sigure din punct de vedere financiar.

"De fiecare dată când pieţele financiare se confruntau cu previziuni sumbre privind situaţia Greciei, Germania reducea dobânzile la obligaţiunile guvernamentale; iar când veştile erau mai bune, dobânzile obligaţiunilor creşteau", au explicat expertii institutului mentionat mai sus.

'Aceste economii depăşesc costurile generate de criză şi aceasta chiar dacă Grecia nu-şi rambursează în întregime datoria', scriu economiştii de la Institutul Leibnitz. 'Germania a profitat deci, în toate cazurile, de criza din Grecia', au concluzionat ei.

Germania a cerut Greciei măsuri de disciplină fiscală şi alte reforme economice dure în schimbul unui nou plan de asistenţă financiară. Berlinul a cerut, pe un ton foarte ferm, impunerea unui regim drastic de austeritate în pofida asfixierii economiei elene, motiv pentru care si-a atras critici din partea unor economişti şi responsabili politici, care au estimat ca Germania a impus 'diktatul' la negocierile dintre Grecia şi creditorii săi internaţionali.

De asemenea, Berlinul s-a opus vehement ştergerii parţiale a datoriei Greciei, în timp ce majoritatea economiştilor şi unele instituţii financiare internaţionale precum FMI au estimat că statul elen are nevoie de o diminuare a poverii datoriei.