Prezentam mai jos extrasul din raportul Curtii de Conturi despre abaterile constatate.

La nivelul centralei CNADNR:

Valoarea totală estimată a abaterilor constatate este de 66.084.149 lei, după cum urmează:

A). 30.194.356 lei - plăi nejustificate ca urmare a renunării la judecarea recursurilor declarate impotriva unor decizii ale Curii de Apel, cu privire la penalităi contractuale solicitate de antreprenor.
B). 30.991.545 lei - plăi nejustificate ale unor sume cu titlu de „actualizări” ale unor situaţii de lucrări aferente derulării contractului nr.617/2008 „Modernizare DN67C Bengesti - Sebes, km 0+000-148+414” („Transalpina”).
C). 4.630.248 lei - plăţi nejustificate ale unor sume cu titlu de „cost de finanţare”, aferente garanţiilor de bună execuţie, in cadrul derulării contractului nr.617/2008 („Transalpina”).
D). 268.000 lei - achitarea, inregistrarea in contul de cheltuieli şi nerecuperarea in regres a unor amenzi aplicate de către ANRMAP si alte instituţii, pentru nerespectarea unor prevederi legale.

A) Cu privire la efectuarea unor plăţi nejustificate ca urmare a renunţării la judecarea recursurilor declarate impotriva unor decizii ale Curţii de Apel.

CNADNR a achitat, in perioada 2008 - 2009, pentru obligaţiile de plată restante către SC Spedition UMB SRL, decontate prin bilete la ordin emise in baza prevederilor HG nr.726/2005, penalităţi de intarziere contractuale in valoare de 30.194.356 lei, in baza unor decizii pronunate de Curtea de Apel Bucureşti, fără a-şi apăra interesele patrimoniale pană la epuizarea tuturor căilor legale de atac prin renunare la judecarea recursurilor declarate in dosarele nr.9485/3/2006
şi nr.12952/3/2006.
Deşi au fost declarate recursurile in termen legal, CNADNR fie a renunţat la judecata recursului declarat impotriva deciziei pronunate in apel, fie nu a achitat in termenul legal taxa judiciară de timbru pentru recursul declarat impotriva deciziei pronunţate in apel, astfel incat deciziile Curţii de apel au devenit irevocabile prin incheieri ale Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Renunarea la recurs s-a făcut in condiţiile in care soluţiile pronunţate prin hotărarile instanţelor de fond şi ale celor de apel au diferit semnificativ, astfel incat nu au fost indeplinite cumulativ condiţiile dispuse prin adresa directorului general prin care se solicita renunţarea „la exercitarea căii de atac a recursului, in condiţiile in care instanţele de fond şi de apel au pronunţat hotărari favorabile părţii adverse”.

Nu poate fi considerată ca o motivaie suficient de fundamentată explicaţia conform căreia nu au existat resurse disponibile pentru achitarea taxei de timbru şi că s-a dorit efectuarea de economii, avand in vedere disproporţia evidentă dintre valoarea taxei de timbru (63.553 lei) şi sumele totale plătite ca penalităţi (30.194.356 lei) la recuperarea cărora s-a renunţat prin intreruperea recursului.

B). Cu privire la plata nejustificată a unor sume cu titlu de „actualizări” ale unor situaţii de lucrări aferente derulării contractului nr.617/2008 „Modernizare DN67C Bengeşti -Sebeş” („Transalpina”).
Prin aplicarea eronată a prevederilor contractuale, referitoare la ajustarea preţului contractului, asupra unor situaii de lucrări care nu intruneau condiţiile contractuale şi/sau legale, au fost majorate nejustificat, acceptate la plată şi decontate, obligaţiile de plată ale companiei cu suma totală de 30.991.545 lei, inclusiv contravaloarea costurilor de finanţare calculate pentru aceste sume.

C). Cu privire la plata nejustificată a unor sume cu titlu de „cost de finanţare”, aferente garanţiilor de bună execuţie, in cadrul derulării contractului nr.617/2008 „Modernizare DN67C Bengeşti - Sebeş” („Transalpina”)
Au fost majorate nejustificat obligaiile de plată ale companiei cu suma totală de 4.630.248 lei, ca urmare a determinării eronate a costului de finanţare (aferent contractului de execuţie lucrări cu plata amanată - pe credit) pentru unele lucrări acceptate la plată, prin includerea in baza de calcul a acestuia a valorii sumelor reprezentand garanţia de bună execuţie.

Art.13.1 din contractul nr.617/2008 prevede că „executantul se obligă să constituie garanţia de bună execuţie a contractului in cuantum de 10% din preţul fără tva al lucrărilor”, precum şi faptul că ,,garanţia de bună execuţie se constituie prin reţineri succesive din sumele datorate pentru facturile parţiale, (…), mai puţin contravaloarea costului creditului furnizor şi a asistenţei tehnice”.
Prin actul adiional nr.1/ 3.12.2009 a fost modificat textul art.13.1 din contract (contract incheiat in urma derulării unei proceduri de licitaie publică şi a unei documentaţii de atribuire), in sensul că „(…) Garanţia de bună execuţie se constituie conform prevederilor legale in vigoare - OUG nr.34/2006, HG nr.925/2006, etc.), ceea ce nu trebuia reiterat avand in vedere că şi pană atunci constituirea garaniei se făcea tot conform prevederilor legale in vigoare (OUG nr.34/2006, HG nr.925/2006).

Astfel, pările contractante au incercat să găsească o aparentă justificare legală pentru ca, ulterior, garanţia de bună execuţie să fie constituită prin poliţe de asigurare emise de societăţi de asigurare, chiar dacă in contract era prevăzut altfel şi chiar dacă actul adiţional incheiat nu prevedea in mod expres această modalitate.
Schimbarea modalităţii de constituire a garanţiei de bună execuţie a creat, pe de o parte, o situaţie favorabilă antreprenorului, prin deblocarea contului de garanţie, in suma de 5.408.123 lei, constituit la dispoziţia CNADNR, iar pe de altă parte a generat companiei cheltuieli nejustificate prin includerea eronată in formula de calcul a costurilor de finanţare a valorii garanţiei de bună execuţie - garanţie care, pană atunci, trebuia reţinută ca procent „din sumele datorate pentru facturile parţiale, (…), mai puţin contravaloarea costului creditului furnizor (…)”.

D). Cu privire la achitarea, inregistrarea in contul de cheltuieli şi nerecuperarea in regres a unor amenzi aplicate pentru nerespectarea unor prevederi legale
CNADNR a achitat şi inregistrat in contul de cheltuieli 6581 „Despăgubiri, amenzi şi penalităţi” suma totală de 268.000 lei, reprezentand amenzi pentru nerespectarea prevederilor legale, fără a se proceda, ulterior, la o analiză formalizată cu privire la responsabilităile pentru nerespectarea prevederilor legale sancionate şi fără a se dispune măsurile necesare de recuperare in regres a sumelor respective.

Amenzile au fost aplicate pentru nerespectarea prevederilor legale cu privire la achiziţiile publice, de către Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice şi de către Ministerul Finanţelor Publice prin Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice, precum şi amenda judiciară prin care Curtea de Apel Bucureşti Secţia VIII Contencios Administrativ şi Fiscal a sancţionat directorul general al Companiei pentru că „nu şi-a
indeplinit obligaţia stabilită de instanţă de a depune integral documentaţia care a stat la baza emiterii actelor contestate”.

Abateri de la legalitate si regularitate constatate la nivelul DRDP teritoriale:

Camerele de conturi judeţene, care au efectuat verificări la DRDP teritoriale, au constatat abateri de la legalitate si regularitate in valoare totală estimată de 91.269.043 lei, din care:

▪76.900.576 lei - sume neinregistrate in contabilitate, reprezentand valoarea lucrărilor realizate la obiectivul de investiii „Drum de centură in Municipiul Oradea – Etapa a II-a”, in valoare de 67.377.302 lei, predate in anul 2010 la DRDP Cluj, de către CNADNR, precum şi garanţii de bună execuţie in valoare de 9.523.274 lei.

▪10.741.469 lei - sume plătite nelegal, la care se adaugă accesoriile aferente de 1.318.803 lei, reprezentand valori acceptate la plată şi decontate prin situaţii de lucrări in care au fost cuprinse cantităţi de lucrări neexecutate / cote de cheltuieli nejustificate / actualizări eronate de preţuri sau pentru care nu au fost prezentate documente justificative ş.a.(DRDP Braşov, Cluj, Craiova, Iaşi, Timişoara).

▪2.308.195 lei - penalităţi contractuale necalculate şi neincasate (DRDP Bucureşti,Timişoara).

Curtea de Conturi remarca faptul ca CNADNR a creat impresia, cel puţin în perioada auditată (2008-2013), unei entităţi care nu a înţeles şi nu s-a acomodat pe deplin cu scopul şi cu obiectul propriu de activitate, o entitate a cărei activitate pare că a parcurs un traseu mai aproape de un labirint decât de unul bine stabilit şi bine orientat şi căreia i-au fost străine noţiunile de economicitate, eficienţă şi eficacitate în organizarea activităţii şi în utilizarea fondurilor publice alocate.