Frontul Național in Franța, Syriza in Grecia și Jobbik in Ungaria sunt cele mai cunoscute formațiuni populiste. Altele, precum UKIP din Marea Britanie, se limitează la o "neutralitate" binevoitoare față de Putin.

Ce anume determina aceste partide sa se alinieze unei Rusii care si-ar dori o "Europa slabita si divizata?" Scopul  este, potrivit analistului ungar Peter Kreko, de "a pune sub semnul întrebării insasi existenta UE". In aceste conditii este de la sine inteles ca, pe termen mai lung, Kremlinul sa mizeze pe accederea la putere a acestor formatiuni, care variază de la extrema-dreaptă la stânga radicală.

Putin nu urmareste neaparat o schimbare a Europei, cat mai degraba indepartarea ei de Alianta Nord-Atlantica si de Statele Unite. "Moscova vrea să aibă relații cu toate forțele loiale Rusiei. Este vorba de a stabili legături pe termen lung", confirmă analistul rus Konstantin Kalacev, din Grupul de Experți Politici.

Pentru expertul în extremă-dreapta Jean-Yves Camus, acest "mod vechi de a face propagandă și de a găsi relee, care-si are originea in perioada comunistă", te duce cu gandul la Razboiul rece. Dar, insistă Camus, dincolo de acest aspect, "există o comunitate de valori", manifestată, de exemplu, prin denunțarea căsătoriilor între persoane de același sex, un subiect care alimentează tema decadenței Europei, "foarte la modă la Moscova".

Strategia de seducție vizează de asemenea și o parte a stângii europene. "În Germania, stânga este cea mai critică în privința politicii lui Merkel" față de Rusia, arata Kalacev. 

E adevarat, subliniaza Peter Kreko, pentru moment, campania Kremlinului și a releelor sale populiste nu a afectat unitatea europenilor privind sancțiunile aplicate Rusiei. Kalacev atrage insa atentia ca strategii aripii drepte a Kremlinului vor mai mult. Ei cred ca "se contureaza o nouă Europă" și, ca atare, "acum trebuie stabilite legături cu cei care vor fi utili în viitor", când "Europa ar putea schimba macazul".