"Printre priorităţile exercitării mandatului de procuror şef va fi respingerea oricăror intenţii sau acţiuni care pot aduce atingere statutului constituţional al procurorilor sau care vizează discreditarea ori intimidarea acestei categorii profesionale. În acelaşi sens am acţionat şi din calitatea de procuror general. Am să continui să resping solicitările comisiilor parlamentare de audiere a unor procurori în legătură cu anchetele pe care le efectuează şi am să solicit intervenţia Consiliului Superior al Magistraturii pentru apărarea reputaţiei profesionale a procurorilor la adresa cărora se vor face afirmaţii defăimătoare de către unii reprezentanţi ai legislativului sau executivului", arată Laura Codruţa Kovesi.

Aceasta mai spune că "cea mai mare ameninţare la adresa funcţionării DNA este reprezentată de posibilele presiuni (de regulă, din afara sistemului judiciar) urmărind limitarea independenţei procurorilor". "Unul dintre obiectivele mele prioritare va consta în apărarea statutului procurorului anticorupţie şi consolidarea independenţei sale faţă de orice ingerinţe externe. Până în prezent au existat situaţii în care reprezentanţii altori puteri au făcut declaraţii care au fost interpretate de CSM drept ingerinţe în activitatea magistraţilor sau au solicitat audierea procurorilor în Parlament, care a fost la rândul ei considerată incompatibilă cu principiul separaţiei puterilor în stat", a mai scris Kovesi, în documentul citat.

În acelaşi proiect se mai menţionează că "principalul obiectiv al noii echipe de conducere a DNA trebuie să fie asigurarea continuităţii şi stabilităţii activităţii, iar procurorul şef are un rol esenţial în acest proces, prin definirea de priorităţi şi aplicarea unor standarde de calitate şi eficienţă în activitate".

Un alt obiectiv al Codruţei Kovesi este îmbunătăţirea comunicării publice şi a relaţiei cu mass-media. Kovesi mai arată că activitatea DNA trebuie dezvoltată în continuare folosind oportunităţile nou apărute în urma evoluţiilor legislative sau asimilând practica recentă a organelor judiciare. Ea consideră că punerea în comun a informaţiilor deţinute de structurile teritoriale ale DNA şi DIICOT, de celelalte unităţi de parchet, de poliţie şi de furnizorii de informaţii va duce la o exploatare mai eficientă a acestora, astfel încât să fie determinate zonele vulnerabile.