"În multe ţări, IJ este la MJ. Respectând deplina independenţă, autonomie pe care o are, nu intră sub coordonarea - poate vor spune unii - să zicem sub conducerea factorului politic, rămâne cu totul. Eventual există şi o soluţie mai radicală de o autonomiza, o instituţie separată a statului român, dar care să nu fie dependentă de CSM. Nu CSM-ul să-i facă regulamentul de organizare, să-i stabilească, să-i aprobe rapoartele şi celelalte, ca după aceea ei să se ducă în control la corpul de magistraţi procurori", a explicat Toader, într-o declaraţie susţinută la sediul MJ.

El a precizat că în România sunt aproximativ 7.000 de magistraţi şi că există 70 de membri ai IJ, cu un rol foarte important.  "Această competenţă a IJ de a verifica proceduri şi celelalte în activitatea magistraţilor vine ca o altă formă de asigurare a independenţei, vine ca un alt mecanism de poziţionare a puterii judecătoreşti în raport cu puterile statului şi în acelaşi timp asigurarea autonomiei independenţei lor de a-şi îndeplini misiunile legale pe care le au", a subliniat ministrul.

In privinta anchetarii faptelor comise de judecatori si procurori, Tudorel Toader a precizat ca se are in vedere "o asigurare a unei protecţii şi a unei autonomii, a unor garanţii, faţă de magistraţii bănuiţi că ar fi comis infracţiuni. Am văzut cu toţii faptul că uneori se reclamă în spaţiul public de către judecători că, urmare a unei soluţii sau alta, sunt anchetaţi de către autorii rechizitoriilor ale căror soluţii au fost infirmate. Personal, nu am acesta convingere pentru că nu avem soluţii definitive care sa o confirme, dar ca o garanţie pentru independenţa judecătorilor vom avea un corp specializat din 20 de procurori, care sa ancheteze presupusele infracţiuni săvârşite de către magistraţi", a adaugat oficialul.

Legat de numirile in diferite functii, ministrul Toader a evidentiat drept modificare esentiala "faptul că decide Secţia pentru procurori, faptul că propunerea vine de la ministrul Justiţiei. Aici vreau să vă fac referire la una dintre condiţionalităţile, una dintre cerinţele MCV, care recomandă o procedură transparentă pentru numirea procurorilor în funcţii, care recomandă, în acelaşi timp, neamestecul factorului politic", a mentionat Toader, citat de agerpres.

În ceea ce priveşte procedura de numire în funcţiile de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), el a spus că aceasta se modifică "parţial". "Se păstrează în sensul că preşedintele ÎCCJ se numeşte de către preşedintele României, fapt care este şi în prezent. Se modifică în sensul ca propunerea să nu o mai facă plenul CSM, propunerea să o facă Secţia pentru judecători, răspunzând cerinţei pentru judecători să decidă judecători, pentru procurori să decidă procurorii", a precizat ministrul.

O altă modificare avută în vedere prevede creşterea duratei mandatelor de conducere de la instanţe şi Parchete de la trei la patru ani, fără ca cele aflate în curs la adoptarea actului normativ să fie afectate. Toader a subliniat ca, "dacă modificările se adoptă şi intră în vigoare la 1 ianuarie 2018, mandatele care sunt în curs nu sunt afectate, nu sunt prelungite cum am auzit eu în spaţiul public în cursul zilei de ieri, pentru că este împotriva regulilor constituţionale şi a deciziilor CCR, decizii pe care mai că pretind că le-aş cunoaşte".