"Miscarea Maidanului, care a inceput sa se destrame o data cu venirea la putere a presedintelui Petro Porosenko, a inceput sa semene tot mai mult cu situatia din toamana anului trecut, si anume cu o coalitie provizorie de grupuri protestatare animate insa de interese diferite", este de parere Muller.

Pentru comunitatea internationala, evenimentele din Piata Maidan au fost prezentate ca o lupta pentru valorile eruopene si impotriva imperialismului rus. In realitate, fiecare din aceste grupari au planuri absolut diferite.

Initial, oamenii s-au strans in cea mai importanta Piata a Ucrainei de teama ca nu vor supravietui intr-o "democratie defecta. Cele mai grave probleme care-i ingrijorau pe oamenii iesiti in strada erau, potrivit unui sondaj IFES realizat in decembrie 2013, inflatia, saracia, somajul, coruptia si starea deplorabila a sistemului de sanatate".

La acea data, respectivul chestionar a aratat ca 74% dintre intervievati nu aveau incredere in institutiile politice, pe ultimul loc in clasament figurand Rada Suprema si guvernul. Nici opozitia nu se bucura, pe atunci, de simpatia opiniei publice. "Sursa acestei neincrederi generale, practic, a fost principiul de functionare a democratiei ucrainene", explica jurnalistul german.

Alt studiu, finantat de USAID, indica, la randul lui, ca, printre motivele care i-au scos pe ucraineni din casa nu a existat nici o strategie geopolitica. La sfarsitul anului trecut, numai 4% dintre respondenti respingeau ideea aderarii la Uniunea vamala cu Rusia si numai 14% aveau o parere critica la adresa Moscovei.

In plus, 34% se pronuntau in favoarea unor relatii economice mai stranse cu Rusia, 35% preferau Uniunea Europeana, in timp ce 14% nu aveau nici o parare in acest sens. Dar agravarea ulterioara a situatiei si agresivitatea regimului fostului presedinte Viktor Ianukovici a mai adaugat cateva motive la cele deja existente.

Incepand din februarie 2014, initiativa a fost preluata de alte grupari, in special de combatantii din organizatiile nationaliste, care au obtinut, de altfel, demisia lui Ianukovici, si de membri Radei supreme a Ucrainei, parlamentul tarii, familiarizati deja cu manevra pastrarii puterii prin trecerea la alte fractiuni.

"Prin urmare, continuitatea puterii oligarhice a fost asigurata, in luna mai, de venirea la putere a noului presedinte", afirma Muller, amintind ca Porosenko a fost candidat din partea clanului prooccidental al omului de afaceri Igor Pinciuk, unul dintre cei care au "lucrat pentru aderarea Ucrainei la NATO si la UE".