Studiul identifică şase tendinţe emergente care vor avea un impact puternic asupra modelelor tradiţionale de business bazate pe veniturile din publicitate, abonamente şi conţinut pay-per-use.

1. Platformele multiple schimbă structura de conţinut: Programarea platformelor multiple va pune o presiune crescută asupra lanţurilor de generare a valorii în mediu digital, de la crearea şi pregătirea de conţinut, la vânzări, trafic online şi distribuţie.

2. Mobilitatea conţinutului creşte în continuare: Furnizorii de conţinut vor dori să măsoare implicarea telespectatorilor şi atragerea acestora în zona de ecrane multiple, pentru a putea decide cum să optimizeze experienţa consumatorului şi plasamentele de reclame. Mai multe ecrane înseamnă mai multe oportunităţi de a genera impresii pentru reclame, dacă o astfel de experienţă este atent calibrată pentru un stil de viaţă multi-ecran.

3. Vizionarea evenimentelor şi experienţele sociale colective: Chiar dacă vizualizarea devine din ce în ce mai fragmentară, consumatorii vor dori, pe mai departe, să facă parte din experienţele sociale colective asociate anumitor evenimente, cum ar fi Cupa Mondială sau Premiile Oscar. Dacă furnizorii de conţinut vor putea construi o experienţă socială puternică în jurul unui program, telespectatorii nu vor dori să rămână pe dinafară, ci să fie incluşi în această experienţă şi convinşi să se întoarcă în faţa ecranului.

4. Optimizarea căutărilor de programe relevante: Furnizorii de conţinut vor fi nevoiţi să se implice în "optimizarea descoperirii de conţinut", la fel ca în cazul practicilor de optimizare ale motoarelor de căutare de astăzi. Acest fapt va implica depăşirea metadatelor descriptive ale emisiunilor şi intrarea în zona parametrilor, cum ar fi sentimentele generate de emisiune, circumstanţele optime de vizionare şi contribuţiile creative împărtăşite.

5. Noi indicatori în zona de măsurare şi personalizare: Companiile de media vor fi nevoite să măsoare fenomenul de 'bingeing' (vizionarea îndelungată de conţinut într-o singură sesiune) cu mai multă granularitate decât este măsurată astăzi televiziunea de tip broadcast. Prin folosirea analizei de date, companiile vor putea dezvolta oferte de conţinut care să genereze experienţe adecvate campaniilor de publicitate, şi le vor putea valorifica direct prin construirea unui model care să satisfacă spectatori cu preferinţe diverse. Provocarea constă în obţinerea unor astfel de date de la partenerii de distribuţie.

6. Cererile de conţinut unic generează inovaţie: Noile modele de relaţionare vor permite unui număr mai mare de jucători din cadrul industriei media să-şi asume riscuri creative mai mari. Impactul generat asupra sistemelor din punct de vedere al urmăririi şi calculării de drepturi, profituri şi participaţii, precum şi al generării de venituri, va trebui să ţină cont de o "ţesătură" tot mai complexă de participanţi şi părţi interesate.

În România, televiziunea rămâne în continuare principalul canal media utilizat, nu doar de companiile de publicitate, cat şi de investitorii de mai mici dimensiuni, conform Media Fact Book 2015. Conform studiului derulat de BRAT în 2014, numărul mediu de minute petrecute de români în faţa televizorului a scăzut anul trecut, sub pragul de 200 de minute pe zi, în principal datorită concurenţei acerbe a canalelor online, atât în mediul urban, cat şi în cel rural. Datele arată o tendinţă ascendentă a afinităţii pentru mediul online, ceea ce prefigurează o migraţie tot mai mare către ecrane, altele decât televizorul, precum laptop, tabletă şi mobil, se precizează în comunicat.

'La nivel fundamental, aceste tendinţe vor obliga companiile de media şi divertisment şi furnizorii de conţinut să dezvolte relaţii mult mai strânse cu spectatorii. Vedem viitorul televiziunii ca pe o experienţă omniscreen atent creată, care combină conţinutul de calitate cu tehnici la fel de valoroase de tip social media şi gamification, şi adaptată preferinţelor declarate şi implicite ale spectatorului individual', arată Elena Badea, director Marketing, EY România, citata de agerpres.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 210.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014.