Imediat după demisia lui Renzi, Sergio Mattarella ar putea cere şefului guvernului demisionar să formeze un nou executiv. Teoretic, noul cabinet ar putea obtine votul de încredere al parlamentului, fie cu majoritatea actuală, fie cu o nouă majoritate, care să integreze partidul Forza Italia al fostului premier Silvio Berlusconi (centru-dreapta), aşa cum acesta a evocat, de altfel, în ultimele zile.

O ipoteza exclusa insa de Renzi dupa votul de duminica. In acelasi timp, victoria detaşată a celor care s-au opus reformelor constituţionale promovate de premierul italian îndepărtează perspectiva unui "Renzi bis".

Iata de ce, numirea unui guvern tehnocrat pare scenariul cel mai probabil si, pentru functia de premier, sunt deja vehiculate mai multe nume, între care cel al actualului ministru de finanţe, Pier Carlo Padoan, sau cel al preşedintelui Senatului, Pietro Grasso. Acest nou executiv ar urma să impună adoptarea bugetului pe 2017 în parlament şi modificarea legii electorale, înaintea unor eventuale alegeri anticipate.

Noul guvern ar putea decide să rămână în funcţie până la sfârşitul actualei legislaturi, în februarie 2018, spre nemulţumirea unor anumite forţe politice precum Mişcarea 5 Stele (M5S, populistă), care a cerut alegeri cât mai rapid.

Cel mai putin probabil este scenariul dizolvarii parlamentului: o reformă electorală recentă oferă o primă majoritate puternică pentru Camera Deputaţilor, în timp ce eşecul reformei constituţionale a Senatului menţine sistemul proporţional, ceea ce face ca cele două camere să fie ireconciliabile şi o majoritate parlamentară cvasiimposibilă.

Ultimul cuvant in aceasta ecuatie revine preşedintelui Mattarella, care va trebui să se asigure de existenţa unei majorităţi pentru a forma un guvern tehnocrat dacă doreşte să evite, aşa cum consideră mai mulţi analişti, alegeri anticipate anul viitor.

In acest context, seful diplomatiei germane, Frank-Walter Steinmeier a apreciat ca victoria celor care s-au opus, la referendumul din Italia, reformelor constituţionale promovate de premierul Renzi constituie o sursă de "îngrijorare". "Putem să ne bucurăm că alegătorii austrieci nu au votat pentru candidatul forţelor populiste, dar privim cu îngrijorare rezultatul din Italia", a afirmat Steinmeier.

"Nu este un mesaj pozitiv pentru Europa în aceste vremuri dificile", a explicat el, descriind "sentimentele mixte" ce au predominat în Europa în ultima zi a saptamanii trecute. "Cred că Renzi a făcut ce trebuia, ce era necesar, dar alegătorii nu l-au sprijinit", a estimat oficialul german. In opinia lui, "nu este vorba de o criză de stat, este o criză guvernamentală care trebuie rezolvată.

Intre timp, moneda euro şi-a revenit luni după o cădere la minimul ultimelor 21 de luni, recuperând o mare parte din pierderile înregistrate dupa votul de duminică din Italia.

În cursul schimburilor de pe pieţele asiatice, moneda euro a ajuns la valoarea de 1,0505 dolari, cel mai slab curs de schimb al euro după martie 2015, investitorii fiind îngrijoraţi de creşterea incertitudinii politice în zona euro. Cateva ore mai tarziu insa, moneda unică a recuperat cea mai mare din pierderi şi se tranzacţiona la 1,0650 dolari, în scădere cu doar 0,1% faţă de valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente.

"Pentru că rezultatul votului era, în mare parte, aşteptat, nu există o dorinţă de a împinge tendinţa prea departe. De acum încolo, piaţa valutară va urmări semnalele care vin de pe pieţele de obligaţiuni, reacţia pieţelor de acţiuni şi va aştepta opiniile agenţiilor de rating", a apreciat Kit Juckes, analist la Societe Generale.