Liviu Dragnea a stat doar zece minute în sediul DNA, declarând la ieşire că a văzut doar o parte din probele strânse de procurori şi că probabil va mai fi chemat de anchetatori. Întrebat dacă a venit să ia la cunoştinţă de materialul de urmărire penală în dosarul referendumului, Dragnea a răspuns: "Nu. Am venit să mai studiez dosarul referendumului şi probabil că o să mai vin. Am stat cam zece minute. Am apucat să văd ceva. Probabil o să mai vin să studiez (...) Eu am spus tot timpul că sunt nevinovat. Am organizat o campanie electorală pentru referendum şi atât", a declarat Liviu Dragnea.

Întrebat de ziarişti cât de mare este dosarul, Dragnea a spus că sunt foarte multe declaraţii, pentru că au fost audiaţi foarte mulţi oameni, dar a negat că ar fi fost audiaţi lideri politici importanţi. La final, Dragnea a spus că i s-ar părea firesc să nu fie trimis în judecată şi să fie scos de sub urmărirea penală. Liviu Dragnea a fost pus sub acuzare de procurorii DNA, pe 6 septembrie 2012, pentru că ar fi pus la punct un sistem naţional de influenţă prin care ar fi fraudat votul la referendumul din 29 iulie folosind zece metode, printre care votul multiplu, turismul electoral, falsificarea de semnături.

Potrivit DNA, Liviu Dragnea este urmărit penal pentru săvârşirea a patru infracţiuni: folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite; asociere pentru săvârşirea de infracţiuni; instigare la violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane; instigare la promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze în cadrul referendumului.

În rezoluţia de începere a urmăririi penale, procurorii au reţinut că există indicii temeinice că, în calitate de secretar general al PSD, Dragnea şi-a folosit influenţa şi autoritatea funcţiei în vederea obţinerii unui folos nepatrimonial pentru partid, respectiv a unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendumul din 29 iulie, care să garanteze validarea acestuia.

Procurorii mai susţin că "sistemul informatic a asigurat comunicarea de date, mesaje, ordine şi recomandări cu conţinut ilicit, destinate coordonatorilor şi/sau membrilor secţiilor de votare şi altor persoane, în vederea măririi artificiale a numărului de votanţi", scrie Agerpres in pagina electronica.