''Micul dejun reprezintă cu siguranță unul dintre cele mai simple și eficiente moduri de a mânca sănătos. Trebuie să ne însușim faptul că micul dejun servit în fiecare dimineață ne ajută să ne controlăm mai bine greutatea și să consumăm o cantitate mai mare de fibre, calciu, vitamina A și C și mai puține grăsimi și colesterol. Mai mult decât atât, persoanele care iau în fiecare dimineață micul dejun vor fi mult mai active și vor avea o capacitate de concentrare mult mai bună în prima parte a zilei", spune prof. univ. dr. Nicolae Hâncu, membru de onoare al Academiei Române și autor al ''Abecedarului de Nutriție'', citat de Agerpres in pagina electronica.

Specialiștii nutriționiști susțin că un micul dejun sănătos include cereale integrale (fulgi integrali de ovăz, secară, porumb, biscuiți integrali de tip 'crackers', pâine din făină integrală), proteine cu conținut redus de grăsimi (șuncă de pui sau de curcan, somon afumat, albuș de ou, unt de arahide, semințe, nuci), lactate cu conținut redus de grăsimi (lapte și iaurt degresate, brânză de vaci, urdă), fructe și legume (fructe proaspete sau congelate, legume proaspete).

Potrivit medicului, alimentele recomandate la micul dejun asigură un complex de carbohidrați cu eliberare prelungită, fibre, proteine și cantități reduse de grăsimi. Mai mult decât atât, pe lângă importantele beneficii nutriționale, aceste alimente vor asigura senzația de sațietate pentru mai multe ore. Deși micul dejun ar trebui să reprezinte cea mai importantă masă a zilei, din nefericire însă, oamenii renunță la această practică și acordă prioritate altor activități.

Studiile au demonstrat că lipsa micului dejun poate avea numeroase efecte negative atât asupra copiilor, cât și a adulților. Printre aceste efecte negative se numără slăbirea memoriei, reducerea creativității, stări de iritabilitate și anxietate, stres determinat de senzația de foame și dificultăți în logică.

De asemenea, renunțarea la principala masă a zilei predispune la oboseală matinală din cauza deficitului energetic, iar în cazul unui aport energetic necorespunzător apar dificultăți de concentrare, amețeli, tulburări de echilibru, tulburări de vedere, spasme musculare sau leșin.