Propunerile - trei directive şi două recomandări - au drept obiectiv să garanteze respectarea prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces, să asigure existenţa unor garanţii speciale în cazul copiilor care fac obiectul unor proceduri penale, să garanteze faptul că persoanele suspectate şi acuzate au acces la asistenţă juridică provizorie încă din primele etape ale procedurii, acest lucru fiind în special aplicabil în cazul celor care fac obiectul unui mandat european de arestare, precizează reprezentanţii CE.

În legătură cu acest ultim aspect, în România, dreptul la asistenţă juridică apare doar în momentul arestării sau punerii oficiale sub acuzare, în timp ce în Marea Britanie, de pildă, el este acordat din momentul primelor interogări, mai arată sursa citată.

Una dintre propuneri constă într-o directivă ce vizează consolidarea prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale. Această directivă, explică CE, va garanta respectarea prezumţiei de nevinovăţie în cazul tuturor cetăţenilor suspectaţi sau acuzaţi de către poliţie şi de către autorităţile judiciare, prin garantarea faptului că: vinovăţia nu poate fi insinuată prin nicio decizie sau declaraţie oficială înainte de pronunţarea condamnării definitive; sarcina probei revine acuzării şi orice dubiu este în favoarea persoanei suspectate sau acuzate; dreptul la tăcere este garantat şi nu este folosit împotriva persoanelor suspectate în scopul asigurării condamnării; persoana acuzată are dreptul de a fi prezentă la proces.

O altă directivă are în vedere garanţiile speciale pentru copiii suspectaţi sau acuzaţi de comiterea unei infracţiuni. Potrivit CE, astfel se va asigura, în cazul copiilor, care sunt vulnerabili din cauza vârstei, obligativitatea de a fi asistaţi de un avocat în toate etapele procedurii. "Aceasta înseamnă că un copil nu poate renunţa la dreptul de a fi asistat de un avocat, deoarece există riscul considerabil ca acel copil să nu înţeleagă consecinţele acţiunilor sale în cazul în care ar avea posibilitatea de a renunţa la drepturile sale. Copiii vor putea beneficia, de asemenea, de alte garanţii, cum ar fi posibilitatea de a fi informaţi cu promptitudine cu privire la drepturile pe care le au, de a fi asistaţi de părinţi (sau de alte persoane potrivite), de a nu fi interogaţi în cadrul unor audieri publice, dreptul de a beneficia de examinare medicală şi, în cazul în care sunt privaţi de libertate, de a fi separaţi de deţinuţii adulţi", arată CE.

A treia directivă se referă la dreptul la asistenţă juridică provizorie pentru cetăţenii suspectaţi sau acuzaţi de comiterea unei infracţiuni şi pentru cei care fac obiectul unui mandat european de arestare. "Aceasta va asigura faptul că persoanele suspectate au acces la asistenţă juridică încă din primele etape ale procedurilor penale (atunci când fac obiectul unei acuzări, cetăţenii sunt deosebit de vulnerabili, mai ales dacă sunt privaţi de libertate). Această directivă va garanta, de asemenea, asistenţa juridică pentru persoanele arestate în temeiul mandatului european de arestare", se mai arată într-un comunicat de miercuri al Comisiei.

Una dintre cele două recomandări vizează garanţiile procedurale pentru persoanele vulnerabile suspectate sau acuzate în cadrul unor proceduri penale. Astfel, se urmăreşte asigurarea faptului că persoanele vulnerabile - de pildă, cele care suferă de un handicap fizic sau mental - sunt detectate şi recunoscute ca atare, precum şi a faptului că nevoile lor speciale sunt luate în considerare în cadrul procedurilor penale.

"Dacă cetăţenii nu înţeleg procedurile sau consecinţele unor acţiuni precum mărturisirea, acest lucru duce la o 'inegalitate a mijloacelor'. Această recomandare propune ca persoanele suspectate vulnerabile să beneficieze de garanţii speciale, cum ar fi obligaţia de a fi asistate de un avocat, asistenţa acordată de o persoană terţă potrivită şi asistenţa medicală", explică reprezentanţii CE.

La 9 martie 2010, Comisia Europeană a întreprins primele demersuri în cadrul unei serii de măsuri menite să instituie standarde comune la nivelul UE pentru toate procedurile penale. Astfel, CE a propus norme care impun statelor membre ale UE obligaţia de a pune la dispoziţia persoanelor suspectate servicii complete de interpretare şi traducere, statele membre având un termen de trei ani pentru a adoptarea acestora, în locul termenului obişnuit de doi ani, astfel încât autorităţile să aibă timp suficient pentru a pune la dispoziţie informaţii traduse.

Directiva privind dreptul la interpretare şi traducere în cadrul procedurilor penale garantează dreptul cetăţenilor de a fi interogaţi, de a participa la audieri şi de a beneficia de asistenţă judiciară în propria lor limbă, în orice stadiu al unei proceduri penale şi în faţa oricărei instanţe din UE. Acest act legislativ a fost urmat de o a doua directivă, privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale, adoptată în 2012, şi de o treia directivă, adoptată în 2013, privind dreptul de a fi asistat de un avocat şi dreptul de a comunica, în momentul privării de libertate, cu persoane terţe şi cu autorităţile consulare.

Anual, în UE există peste nouă milioane de proceduri penale, mentioneaza Mediafax.