La sfârşitul anului trecut, rezervele valutare ale Chinei se situau la 3.300 de miliarde de dolari. In 2004, fondurile în monedă străină detinute de guvernul de la Beijing au depăşit prima dată valoarea metalului galben aflat in subsolurile băncilor centrale, precizeaza Bloomberg.

Comparativ cu 2004, preţul aurului a urcat pe piaţa internaţională de 2,6 ori până la sfârşitul lunii februarie, în timp ce deţinerile înregistrate s-au modificat doar uşor, potrivit datelor FMI şi Consiliului Mondial al Aurului.  În decurs de opt ani, din 2004 pana in 2012, rezervele valutare ale Chinei au sporit de 7,2 ori, subliniaza Bloomberg.

In intervalul de referinta, celelalte trei mari economii emergente ale lumii - Brazilia, Rusia şi India -, au consemnat însumat un avans de circa 4 ori, la 1.100 miliarde de dolari. Dolarii ajunşi în China în urma schimburilor comerciale sunt vânduţi băncilor, care îi vând mai departe băncii centrale, sporind astfel rezervele. Procesul a fost alimentat de exporturi, China depăşind în 2009 Germania pentru a deveni cel mai mare exportator din lume.

Aproximativ două treimi din rezervele Chinei sunt în dolari, numai un sfert fiind patrat în euro, spune Yao Wei, economist din Hong Kong al grupului francez Societe Generale. China încurajează în prezent companiile şi populaţia să păstreze sume mai mari în valută, strategie cunoscută ca "ascunderea valutei la populaţie", astfel că rezervele statului ar putea să "scadă gradual", a spus Yang.

Activele din rezervele Chinei reprezintă 30,2% din cele la nivel global, faţă de 14% în 2004, arată datele Bloomberg. Totalul Chinei este de trei ori mai mare faţă de Japonia, situată pe locul doi în lume. În 2004, Japonia controla circa 24% din rezervele la nivel mondial, noteaza, in context, Mediafax in pagina electronica.