După lungi negocieri, reprezentanţii FMI, UE, BCE au acceptat, în martie 2013, să acorde Ciprului un împrumut de 10 miliarde de euro, în schimbul unui plan de măsuri economice (creşteri de impozite, privatizări etc.) şi al restructurării drastice a sectorului financiar. Pentru a se salva, Cipru a fost de acord să închidă a doua mare bancă locală, Laiki Bank, şi, de asemenea, să impună pierderi deponenţilor la Bank of Cyprus, cea mai mare bancă cipriotă.

Acum, deponenţii băncilor cipriote au demarat patru procese în care cer despăgubiri, după ce au fost constransi, practic, să accepte pierderi din cauza taierii depozitelor lor la Bank of Cyprus Pcl şi Cyprus Popular Bank Pcl, potrivit detaliilor din aceste procese publicate în Monitorul Oficial al Uniunii Europene. Documentele nu precizeaza amploarea acestor pierderi.

BCE şi Comisia Europeană i-au "privat" pe deponenţi de banii lor, depasind "în mod grav limitele competenţelor lor prin adoptarea prematură a prevederilor referitoare la folosirea depozitelor pentru salvarea băncilor", sustin deponenţii. Sunt atacate inclusiv "restricţiile impuse la transferurilor de fonduri, care i-au împiedicat pe deponenţi să retragă sau să-şi transfere fondurile la bănci mai sigure".

Aceste procese se adaugă altor 12 acţiuni juridice având drept subiect Ciprul demarate anul trecut la Curtea Europeană.