Comisia de la Veneţia apreciază, în opinia privind România, că evenimentele din vară au arătat că o coabitare între preşedinte şi premier nu poate fi uşor susţinută de cadrul constituţional, iar reforma Constituţiei trebuie să clarifice competenţele celor doi, în principal privind politica externă, relateaza Mediafax.

"Evenimentele din România au demonstrat că actualul cadru constituţional al României nu poate susţine cu uşurinţă o ‚coabitare’ între un preşedinte al republicii aflat de o parte a spectrului politic şi un guvern şi un parlament din cealaltă parte. Această opinie a Comisiei de la Veneţia nu are rolul de a lua o poziţie privind o alegere între un sistem prezidenţial şi unul parlamentar, dar reforma constituţională ar trebui să clarifice cel puţin competenţele preşedintelui şi primului-ministru, mai ales acolo unde au apărut dificultăţi, adică în domeniile politicii externe şi relaţiilor cu Uniunea Europeană", se arată în concluziile Opiniei privind România publicată luni de Comisia de la Veneţia - Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei.

Opinia Comisiei de la Veneţia a fost solicitată în iulie de către premierul Victor Ponta privind ordonanţele de urgenţă emise de Guvern cu privire la amendarea legii referendumului şi legii de funcţionare a Curţii Constituţionale, dar şi de către secretarul general al Consiliului Europei privind compatibilitatea acţiunilor Guvernului şi Parlamentului cu principiile constituţionale şi statul de drept.

Comisia prezintă în raportul său şi o serie de recomandări privind modificarea Constituţiei, făcând referire, pe lângă clarificarea competenţelor şefului statului şi ale primului-ministru, şi la procedura de suspendare a preşedintelui.

"Procedura privind suspendarea preşedintelui face confuzie între responsabilitatea politică şi cea juridică. Are tendinţa să îl facă pe preşedintele responsabil politic în faţa Parlamentului şi electoratului, deşi motivele pentru o demitere sunt formulate într-o manieră care invocă responsabilitatea legală. Rolul Curţii Constituţionale în această procedură este de asemenea mai degrabă neclar. Dacă este menţinută, procedura de la Art. 95 privind suspendarea preşedintelui ar trebui transformată în mod clar privind responsabilitatea legală, iniţiată de Parlament şi decisă de o curte de judecată", se arată în Opinia Comisiei de la Veneţia.

De asemenea, mai sunt propuse o mai bună reglementare a recursului la ordonanţe de urgenţă de către Guvern şi asigurarea în Constituţie a unui cadru clar privind independenţa instituţiei Avocatului Poporului.

Comisia de la Veneţia consideră că "seria de măsuri adoptate de Guvern şi Parlament în iulie într-o succesiune rapidă care au condus la schimbarea din funcţie a Avocatului Poporului, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, limitarea competenţelor Curţii Constituţionale, schimbarea procedurilor privind referendumul de suspendare a preşedintelui şi suspendarea propriu-zisă a acestuia, luate individual dar şi ca întreg, sunt problematice din punct de vedere constituţional şi al statului de drept".

Comisia se declară îngrijorată în particular şi "de recurgerea extinsă la ordonanţe de urgenţă guvernamentale - atât de către actuala, dar şi precedentele majorităţi - care prezintă un risc pentru democraţie şi statul de drept în România".

Potrivit Comisiei de la Veneţia, evenimentele din România şi mai multe dintre declaraţiile făcute în această perioadă demonstrează o "îngrijorătoare lipsă de respect între reprezentanţii instituţiilor de stat pentru statutul celorlalte instituţii ale statului, inclusiv Curtea Constituţională ca garant al supremaţiei Constituţiei".

Comisia consideră că instituţiile statului român trebuie să se angajeze într-o "cooperare loială", având în vedere că fiecare reprezentant al acestora trebuie să ţină cont că toate puterile statului au ca scop servirea intereselor întregii ţări, nu "interesele înguste" ale fiecărei instituţii sau de partid.

De asemenea, Comisia salută faptul că interlocutorii instituţionali din România şi-au declarat opinia că trebuie făcută o reformă constituţională şi legislativă care să asigure că o situaţie similară cu cea din vară nu se va mai repeta, dar şi faptul că vor colabora în mod loial, ţinând cont de obligaţiile lor.

Comisia mai arată că rămâne la dispoziţia autorităţilor române pentru a acorda asistenţă în vederea implementării reformelor constituţionale menţionate.

Opinia a fost elaborată în baza unei vizite efectuate la Bucureşti, în 10-11 septembrie, de către o delegaţie a Comisiei de la Veneţia, care a avut întâlniri cu reprezentanţii instituţiilor statului şi ai partidelor, precum şi în baza dialogului ulterior cu autorităţile române. Comisia de la Veneţia a luat decizia amânării adoptării şi prezentării Opiniei pentru a nu interfera cu alegerile legislative din 9 decembrie.

Comisia de la Veneţia a fost înfiinţată în 1990, ca un organism consultativ al Consiliului Europei în probleme constituţionale, jucând un rol important în adoptarea de legi fundamentale în mai multe ţări care sunt conforme cu standardele europene în domeniu. Comisia este compusă din "experţi independenţi care şi-au dobândit eminenţa prin experienţă în instituţii democratice sau prin contribuţie la consolidarea legii şi studiile politice".