Fenomenul nu este ceva inedit, nivelul de oxigen nefiind o valoare constanta – ponderea lui in atmofera fiind mai mica sau mai mare cu cateva procente in diferite epoci geologice. Spre exemplu, in perioada carbonifera, adica in urma cu 350-300 de milioane de ani, nivelul de oxigen era de 35%, fata de 21% in prezent, motiv pentru care pe Pamant traiau miriapozi-rapitori uriasi sau paianjeni de dimensiunea unui caine.

In alte ere, precum permian, concentratia de oxigen a scazut dramatic pe fondul unor fenomente geologice extreme, ceea ce a determinat distrugerea ecosistemelor si adaptarea lor la noile conditii.

Cercetatorul american Daniel Stolper si colegii lui de la Princeton University au descoperit ca pe Terra are loc acum un proces similar, nivelul de oxigen reducandu-se treptat, inclusiv din cauza arderii hidrocarburilor fosile si a altor forme de combustibili.

Analizand si comparand compozitia chimiza si izotopica a probelor de gheata extrase din Groenlanda si Antarctica, unde oamenii de stiinta au intreprins mai multe expeditii, ei au constatat ca in urma cu 800.000 de ani, cota de oxigen din atmosfera Pamantului era de 21,10%, cu 0,7% mai mare decat in prezent.

Dar chiar si o diferenta atat de mica arata faptul ca, de-a lungul ultimului milion de ani, o serie de procese naturale sau biologice au determinat ca litosfera, hidrosfera sau atmosfera sa inghita cu aproape 2% mai mult oxigen ofereau. Expertii nu pot spune deocamdata ce anume la condus la reducerea nivelului de oxigen, dar cred ca un rol l-ar fi putut juca efectele perioadelor glaciare sau racirea oceanelor lumii.

Dupa toate probabilitatile, aceste fenomene continua, numeroase statii de cercetare inregistrand o scadere a concentratiei de oxigen in atmosfera in ultimele decenii. Cand se va incheia acest proces nu este inca foarte clar.