Cu costuri estimate la 20 de milioane de euro şi cu un rezultat incert, referendumul de duminică din Grecia ridică multe semne de întrebare şi, din punct de vedere practic, provoacă numeroase bătăi de cap, de la anularea competiţiilor sportive pentru a favoriza participarea la vot şi până la acoperirea costurilor de transport a alegătorilor din insule, dat fiind că grecii trebuie să voteze în circumscripţiile de care aparţin, scrie vineri cotidianul El Pais în ediţia online.

Pentru aceasta, Ministerul de Interne elen a anunţat marţi că negociază preţuri speciale cu principalele companii de transport (inclusiv cele maritime, care asigură legătura cu insulele), precum şi un acord avantajos cu o cunoscută companie de sisteme informatice pentru ca numărătoarea voturilor să se facă în maximum două ore de la închiderea urnelor.

Însă principalele probleme legate de referendum sunt de ordin juridic şi instituţional, scrie El Pais. Cel mai important organism al juriştilor eleni a anunţat miercuri că nu este de acord cu decizia guvernului de la Atena de a convoca un referendum, din motive similare celor invocate de Consiliul Europei: graba cu care s-a convocat referendumul, cu doar şase zile lucrătoare la dispoziţie pentru a-l organiza şi, mai ales, caracterul inoportun al întrebării, pe tema unei propuneri de acord deja expirată.

Ca dovadă a polarizării societăţii elene, cel puţin 50 de specialişti au ocupat marţi temporar clădirea Colegiului Avocaţilor din Atena, întrerupând o reuniune a acestui organism. Colegiul Avocaţilor ceruse luni textul exact al propunerii de acord a creditorilor internaţionali ai Greciei pe care se bazează întrebarea - complicată, destul de confuză şi mult prea lungă - ce urmează să fie adresată la referendum. Ministerul de Interne, care se ocupă de organizarea referendumului, a postat luni pe pagina sa de internet textul integral al celor două documente tehnice ale propunerii de acord.

Însă cele mai multe voci denunţă lipsa de regularitate a plebiscitului, ce ar putea fi clarificată de către un tribunal electoral special, care nu se va reuni însă decât după 5 iulie. Constituţia elenă stabileşte un termen de o lună pentru organizarea unui referendum. Mai mult, faptul că propunerea de acord a creditorilor internaţionali - deja expirată - include chestiuni de ordin fiscal (de exemplu, creşterea TVA) face ca referendumul să fie ilegal, potrivit unor specialişti în Constituţie, deoarece încalcă articolul 44 al legii fundamentale a Greciei, care nu permite niciun fel de consultare populară pe teme fiscale.

La rândul său, secretarul general al Consiliului Europei (din care fac parte 47 de ţări, inclusiv Grecia), Thorbjorn Jagland, crede că referendumul 'nu se încadrează în standardele internaţionale', fiindcă nu întruneşte condiţiile şi garanţiile stabilite de acest organism. Jagland consideră că, potrivit acestor standarde, un referendum de acest tip trebuie convocat cu cel puţin două săptămâni înainte, pentru a permite o dezbatere amplă care să preceadă votul propriu-zis, trebuie să includă o întrebare clară, iar la plebiscit trebuie să fie prezenţi şi observatori internaţionali. În cazul referendumului din Grecia, 'cea mai mare problemă' o reprezintă faptul că a fost convocat cu puţine zile înaintea votului, a spus Jagland pentru agenţia Associated Press. Totodată, întrebarea la care trebuie să răspundă cetăţenii greci nu este foarte clară, a adăugat el, relateaza agerpres.