Frecvent adus în discuție de partide eurofobe pe scena lor națională, scenariul unui sfârșit al acestei vaste zone formate din 26 de țări (din care 22 membre ale UE) a fost evocat de cancelarul german Angela Merkel, care cere la rândul ei eforturi pentru a evita o astfel de situație. 'Dacă nu se ajunge la o repartizare echitabilă (a refugiaților în Europa) atunci se va pune problema (viitorului zonei de liberă circulație) Schengen. Nu dorim aceasta', a afirmat luni Angela Merkel.

Dacă se ajunge aici, 'aceasta nu va mai fi Europa al cărei mit fondator trebuie încă să-l dezvoltăm în prezent', a avertizat cancelarul, a cărui țară a încetat să retrimită solicitanții de azil sirieni spre țara lor de intrare în Uniune. În timp ce Italia, Grecia sau Ungaria, copleșită în ultimele zile de afluxul de solicitanți de azil în gări pentru a ajunge în Germania, permit de acum trecerea imigranților în tranzit, multe state membre sunt tentate să-și reia controalele la granițe.

'Ceea ce este în pericol este unul dintre pilonii fundamentali ai UE, libertatea de circulație a persoanelor', a avertizat în urmă cu câteva zile ministrul italian al afacerilor externe, Paolo Gentiloni, exprimându-și preocuparea în legătură cu o rediscutare a spațiului Schengen și cu 'revenirea la vechile frontiere'. 'Imigranții nu sosesc în Grecia, în Italia sau în Ungaria. Ei sosesc în Europa', a subliniat el, cerând europenilor mai multă solidaritate.

Pentru Comisia Europeană, 'nu se pot exclude niciodată viitoare modificări necesare' ale regulilor liberei circulații, cum s-a procedat deja, dar 'acest principiu rămâne același', a subliniat un purtător de cuvânt, Natasha Bertaud. Comisia nu și-a pierdut în schimb speranța în ceea ce privește o modificare în următoarele luni a unui alt acord, cel de la Dublin (2003), care atribuie statului intrat în UE responsabilitatea de a găzdui un imigrant și pledează pentru un 'mecanism permanent' de a repartiza în mod echitabil solicitanții de azil în caz de urgență.

Schengen este 'unul dintre cele mai succese ale UE', a apreciat de asemenea Natasha Bertaud, cerând tuturor statelor să respecte regulile pentru ca sistemul să poată funcționa corect. Comisia a deschis deja aproximativ 30 de proceduri de infracțiune împotriva statelor membre și a trimis altora scrisori de avertizare în această săptămână. În paralel, ea a oferit ajutorul său marți Ungariei, a căreia situație recunoaște că este 'gravă și urgentă'.

Ieșirea din Schengen, 'este o sperietoare practic din punct de vedere politic' în condițiile în care acest acord 'a adus beneficii economice considerabile Europei', a subliniat Marc Pierini, cercetător la Centrul Carnegie Europe.

'Adevărata soluție ar fi să avem o politică de azil comună clară și anunțată, să creăm coridoare și tabere de tranzit unde să fie atribuit statutul de refugiat' cu condiția să existe un acord între țări privind repartizarea acestor refugiați, a explicat Pierini. 'Dacă nu se ajunge la aceasta, guvernele vor rămâne sub presiunea politică a populiștilor din statele membre', a apreciat el.

Pentru Matthieu Tardis, specialist pe probleme de imigrație la Ifri (Institutul francez de relații internaționale), readucerea în discuție a spațiului Schengen 'este un risc, deoarece fiecare stat membru tratează această problemă într-o manieră foarte națională, în funcție de opinia sa publică'.

'Ceea ce a apărut într-o manieră suficient de flagrantă, în ultimele luni, este absența încrederii reciproce între statele europene', a observat cercetătorul făcând o paralelă cu criza greacă, care a creat divergențe între 'țări din Nord care le reproșează țărilor din Sud că nu-și fac treaba, în timp ce țările din Sud consideră că sistemul este injust'. 'Responsabililor europeni le revine sarcina să arate că libertatea de circulație este esențială pentru UE', a pledat Tardis, scrie agerpres.