"Scrisoarea UniCredit nu a fost primită de Ministerul de Finanţe, ci de Ministerul de Externe şi al Afacerilor Europene. Acesta este un apel către toate instituţiile din Croaţia să răspundă la scrisoare. Am avut o întâlnire cu premierul privind poziţia ce va fi adoptată în acest caz, dacă sunt iniţiate acţiuni legale la instanţele internaţionale. Dacă sunt demarate acţiuni în justiţie, atunci principala noastră responsabilitate va fi să protejăm interesele naţionale şi ale plătitorilor de taxe", le-a declarat jurnaliştilor Zdravko Maric.

Grupul bancar italian UniCredit SpA deţine în Croaţia banca Zagrebacka. Şi alte instituţii financiare afectate de legea privind conversia în euro a creditelor denominate în franci elveţieni au avertizat că ar putea demara o acţiune în justiţie împotriva autorităţilor de la Zagreb. Zdravko Maric susţine că încă există opţiunea de a se ajunge la un compromis, care să fie acceptabil pentru toate părţile, pentru a se evita acţiuni în justiţie. "Scrisoarea UniCredit arată că ei sunt pregătiţi să lanseze astfel de acţiuni", a afirmat ministrul croat de Finanţe.

În iunie, Comisia Europeană (CE) a trimis Croaţiei o scrisoare în care îşi exprimă temerile legate de legea privind convertirea în euro a creditelor denominate în franci elveţieni, apreciind că băncile locale vor plăti cea mai mare parte a conversiei. Duminică, Zdravko Maric a informat că CE a prelungit până la 30 septembrie termenul limită la care Guvernul trebuie să trimită un răspuns.

Legea, introdusă anul trecut, se aplică şi retroactiv, ceea ce ar putea submina încrederea investitorilor în economie, susţine Comisia Europeană.

Parlamentul croat a aprobat un act normativ, ce permite conversia în euro a creditelor denominate în franci elveţieni, pentru a-i ajuta pe cetăţeni să facă faţă rambursării. Costurile conversiei, estimate la 902 milioane dolari, vor fi suportate de bănci, în conditiile in care Banca Centrală susţine că suma ar putea depasi  1,1 miliarde dolari.

Majoritatea băncilor care activează în Croaţia sunt deţine de instituţii financiare din Europa Occidentală. Dacă răspunsul autorităţilor croate nu va fi considerat adecvat, pot fi luate măsuri prin Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). Aproximativ 55.000 de croaţi au credite denominate în franci elveţieni în valoare de aproximativ 25 de miliarde de kuna (3,73 miliarde de dolari).

Majoritatea acestor credite a fost contractată în anii 2000, când multe persoane din Europa Centrală şi de Est au fost atrase de dobânzile reduse la creditele în franci. Între timp, însă, aprecierea semnificativă a francului a dus la creşterea costurilor cu rambursarea creditelor în franci, iar guvernele din regiune au început să caute soluţii la această problemă, scrie agerpres.