Pe fondul acestor circumstante, piata americana de obligatiuni s-a prabusit,  iar inflatia a explodat. Situatia economica devenea tot mai ingrijoratoare. In acest context, ministrul de atunci al finantelor SUA, William Simon, si adjunctul acestuia, Jerry Parsky, interlocutorul Bloomberg, au plecat intr-un turneu in Orientul Mjlociu si Europa.

Oficial, deplasarea demnitarului american a fost prezentata drept o obisnuita calatorie "de diplomatie economica", adica o serie de intalniri de protocol si receptii. In realitate, se urmarea un singur lucru: o vizita Djeddah, in Arabia Saudita. Informatie pe care anturajul presedintelui de atunci al SUA, Richard Nixon, nu a dezvaluit-o nimanui.

Scopul acestei vizite a fost neutralizarea petrolului ca arma economica. In plus, Nixon isi propusese sa gaseasca o modalitate de a-i convinge pe sauditii ostili Statelor Unite sa investeasca in obligatiuni americane. Mai mult, el a dat clar de inteles ca Simon nu se poate intoarce acasa cu mainile goale - un esec al discutiilor ar fi pus la incercare starea de sanatate a finantelor SUA si ar fi permis URSS-ului sa-si intareasca pozitiile in lumea araba.

Scenariul schitat de Simon a fost destul de simplu: Washington cumpara petrol saudit, acorda regatului ajutor militar si tehnico-material, primind, in schimb, miliardele de petrodolari sauditi. Pentru a pune la punct toate detaliile acordului, partile au avut mai multe intrevederi cu usile inchise. Dupa doua luni de tratative, un singur punct mai trebuia convenit: Ryad dorea ca achizitia de obligatiuni americane sa ramana "strict secreta", precizeaza Bloomberg, citand o nota diplomatica obtinuta de la arhivele de stat ale SUA.

Intr-adevar, secretul a fost pastrat timp de 41 de ani. Recent, autoritatile de la Casa Alba au dezvaluit suma datoriei americane fata de Arabia Saudita: 117 miliarde de dolari. De ce a acceptat Ryad aceasta afacere? "Cumpararea de obligatiuni a fost o strategie", explica David Ottaway, de la Woodrow Wilson International Center.

Pentru banii sauditilor luptau Japonia, Franta, Marea Britanie. Dar Ryad se temea ca banii ar putea ajunge, "direct sau indirect", spre exemplu sub forma unui ajutor militar,  in mainile celui mai mare dusman - Israel, ceea ce ar fi insemnat o lovitura pentru reputatia regatului. Americanii au gasit o solutie: Washington a propus Ryad-ului sa cumpere obligatiuni americane fara obisnuita licitatie si a promis ca numele Arabiei Saudite nu va aparea niciodata in repoartele ministerului american de finante.