Scandalul Volskwagen este ultimul pe lista "marilor afaceri" de acest gen. Dar, spre deosebire de alte cazuri similare, problemele constructorului auto ar putea afecta bunul mers al economiei Germaniei, care este nu numai prima economie a UE, dar si un jucator cu greutate pe scena politicii mondiale. 

In 2014, industria auto a Germaniei a numarat 775.000 de angajati, aproape 2% din forta de munca a Germanei. Anul trecut, companiile de resort ale tarii au livrat clientilor straini, potrivit datelor Reuters, marfa in valoare totala de peste 200 de miliarde de euro, adica aproximativ 20% din totalul exporturilor germane.

Tot anul trecut, Volkswagen a produs 9,5 milioane de autoturisme, din care 600.000 au fost vandute in SUA. Ce se va intampla mai departe, cum vor reactiona cumparatorii, ramane de vazut. "Daca vanzarile se vor prabusi, vor avea de suferit inclusiv furnizorii de componente auto si, odata cu ei, intreaga economie", a avertizat Martin Goring, de la Institutul german pentru studii economice, DIW.

Intre timp, Volkswagen, care a recunoscut, printre altele, ca a manipulat testele de poluare in SUA, operand o serie de modificari la sistemul aferent, are un nou director general, in persoana sefului Porsche, Matthias Muller, care ar urma sa reduca, intr-un fel sau altul, din daunele, inclusiv de imagine, suferite de VW. In plus, el ar trebui sa plateasca autoritatilor americane uriasa amenda de 18 miliarde de dolari.

Daca aceasta suma se mentine, va fi a doua cea mai mare amenda acordata de SUA unei companii straine, dupa cele 18,7 miliarde de dolari achitate de grupul petrolier British Petroleum pentru pagubele aduse mediului inconjurator in urma deversarilor de petrol generate de explozia platformei Deepwater Horizon in Golful Mexic. Desi, potrivit estimarilor presei de peste Ocean, este posibil ca amenda pentru VW sa fie majorata.

Cum vor proceda nemtii, vor plati, se intreaba retoric Gazeta. Mai mult ca sigur ca da. In general, marile companii internaitonale prefera sa nu intre in conflict cu autoritatile americane si sa nu conteste hotararile acestora. Toti vor sa lucreze intr-o tara cu o populatie de peste 300 de milioane de oameni, unde PIB-ul pe cap de locuitor a fost in 2014 de 54.600 de dolari. Nu trebuie ignorata, de asemenea, importanta militara si politica a SUA.

Este, de altfel, unul dintre motivele pentru care s-au supus deciziilor SUA inclusiv bancile europene care au intrat in colimatorul justiei americane pentru diferite nereguli. Spre exemplu, BNP Paribas a platit anul trecut 9 miliarde de dolari amenda pentru ca a efectuat tranzactii financiare cu Iran, Sudan sau Cuba, tari aflate sub embargoul SUA. Alte 2 miliarde au fost platite de HSBC pentru acelasi delict.

E adevarat, nu au scapat nepedepsite nici bancile americane pentru criza crizelor ipotecare cu risc ridicat din 2007-2008. Spre exemplu, Bank of America a platit 1,7 miliarde de dolari, JPMorgan Chase - 13 miliarde, iar Citigroup - 7 miliarde. In total, potrivit calculelor Morgan Stanley, cinci banci americane si 20 europene au platit 260 de miliarde de dolari incepand din 2009.

Si lucrurile nu opresc aici, autoritatile americane lucrand, in prezent, la alte zeci de dosare care vizeaza atat companii locale, cat si straine.