Dupa o tentativa nereusita de a intra in Senatul american din partea republicanilor, Ken Buck si-a incercat din nou norocul in 2014, reusind sa devina membru al Camerei Reprezentantilor.

In cartea sa, Buck scrie, printre altele, ca parlamentarii americani ajung intr-un comitet sau altul nu in virtutea calificarii lor sau a experientei de munca. Singurul criteriu de selectie il constituie fondurile financiare pe care ei le pot strange pentru formatiunea politica pe care o reprezinta, sustine autorul lucrarii.

Detaliind subiectul, el mentioneaza ca toate comitetele sunt impartite pe categorii - A, B, C, etc. -, in functie de profit. Prima grupa, unde sunt cele mai "banoase" locuri, reuneste comitetele pentru asigurari, energie si comert, servicii financiare si altele. 

Pentru a intra intr-un comitet din categoriile B sau C, un congresmen proaspat ales trebuie sa plateasca Partidului republican 110.000 de dolari pe an, tarif care creste odata cu vechimea. Membrii cu stagiu ai comitetelor din categoria A platesc 450.000 de dolari pe an. Pentru sefii de comitete, sumele sporesc considerabil, de la 875.000 in categoria B, la 1,2 milioane de dolari in categoria A.

Bani pe care majoritatea congresmenilor nu ii scot din buzunarul propriu. "Multi membri ai Camerei Reprezentantilor isi petrec o mare parte din timp adunand bani - parlamentarii sunt sponsorizati de corporatiile interesate de activitatea diferitelor comitete", precizeaza Buck. Spre exemplu, in 2016, membrii Comitetului pentru servicii financiare au primit din partea acestor sector, din partea agentilor imobiliari si asiguratorilor infuzii de 29 milioane de dolari. Drept multumire, congresmenii promoveaza si sustin proiecte de lege avantajoase pentru corporatiile atat de darnice".